Stalinismul poate fi înțeles ca un uriaș dispreț față de natura umană, staliniștii nu au iubit oamenii. Este una dintre opiniile exprimate în cadrul conferinței științifice cu genericul „Stalinizare și destalinizare: fapte istorice, mituri, memorie istorică”, care reunește într-un cadru de discuții istorici și reprezentanți ai comunității muzeografice preocupați de valorificarea memoriei deportărilor și represiunilor staliniste, transmite IPN.
Conferențiarul universitar, doctorul în istorie Anatol Țăranu a declarat în prezentarea sa „Foametea postbelică ca model de stalinizare a Basarabiei” că românii moldoveni din Basarabia au plătit tributul sângelui pentru faptul că erau români. „Ei trebuiau din români să se prefacă în ceea ce Octavian Țîcu mai târziu a numit homo-moldovanus. Asta a fost politica promovată de regimul stalinist și, din păcate, într-un fel le-a reușit. Să știți că frica care s-a îmbibat în mințile, în sufletele românilor moldoveni din Basarabia, care a venit împreună cu foametea, a făcut așa că această populația să devină inertă, aproape că să nu reacționeze la toate brutalitățile și la toate politicile de constrângere brutale care veneau din partea regimului sovietic. În republicile baltice riposta față de comunism, față de regimul sovietic a continuat până la începutul anilor 1950. Aici, în Basarabia, foametea cruntă i-a demobilizat pe moldoveni. Frica atât de profund a intrat că ei absolut au devenit inapți de a se răscula și a riposta. Anume din această cauză regimul stalinist a provocat această foamete și a făcut ca Basarabia să fie deromânizată în tempouri rapide”, a declarat Anatol Țăranu.
La rândul său, conferențiarul universitar, doctorul în istorie Octavian Țîcu în prezentarea sa „Stalinizarea Europei de Est: paradigme, procese, consecințe (1944-1953)” a declarat că persistența stalinismului a fost determinată de multiplele sale efecte asupra societăților în care s-a realizat și ele continuă să fie o fantomă care bântuie spațiul post-sovietic. „Cel mai regretabil este că a apărut chiar în condițiile noastre, la 9 mai în acest an, portretul lui Stalin pe bulevardul Ștefan cel Mare”, a spus Octavian Țîcu.
Participanții la conferință au căzut de acord că este nevoie de mai multe discuții și de date istorice pentru a înțelege politica stalinistă, mai ales în contextul în care se atestă faptul că trece prin timpuri când neostalinismul prinde putere în fostul spațiu sovietic.
Conferința științifică „Stalinizare și destalinizare: fapte istorice, mituri, memorie istorică” se desfășoară în zilele de 28-29 iunie și este organizată de Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, în cooperare cu Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, cu suportul Programului pentru Dezvoltarea Cooperării și Promovarea Democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania. Evenimentul este organizat în conformitate cu protocolul de parteneriat încheiat de Institutul de Istorie al USM și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române și reprezintă un efort comun de cunoaștere a istoriei comunității românești în perioada totalitară.
