Iarna călduroasă şi fără zăpadă, înregistrată în acest an, ar putea crea probleme destul de mari agricultorilor. Temperaturile destul de înalte pentru acest anotimp sunt mult mai periculoase decât lipsa de precipitaţii, iar menţinerea valorilor ridicate pentru o perioadă mai mare de două săptămâni creează riscul compromiterii unei bune părţi din semănăturile de toamnă, a declarat pentru Info-Prim Neo analistul economic Viorel Chivriga. Potrivit expertului, dacă temperaturile înalte de până la 10 grade se vor menţine mai bine de două săptămâni şi jumătate, există riscul intrării în faza de vegetaţie a culturilor de toamnă, iar odată cu posibilele îngheţuri culturile pot fi compromise definitiv. Astfel de riscuri au existat la 10-15 decembrie, când, din cauza temperaturilor înalte, a început faza de vegetaţie nu numai a culturilor cerealiere, dar şi a unor arbuşti. Această perioadă a fost urmată de o săptămână cu temperaturi sub 0 grade, care practic a salvat situaţia. Şi în prezent scăderea temperaturilor ar putea diminua pe termen mediu riscul compromiterii semănăturilor. În total, toamna curentă, au fost semănate cu culturi cerealiere de primă grupă - grâu, orz şi secară - între 360 şi 400 de mii hectare, ceea ce constituie circa 25% din cele 1,6 mil. ha de terenuri arabile. Totodată, potrivit expertului, chiar dacă în lunile noiembrie şi decembrie nu au căzut suficiente precipitaţii, încă nu este totul pierdut, deoarece urmează alte două luni de iarnă când se aşteaptă precipitaţii în urma cărora s-ar acumula umiditatea necesară în sol. Deficitul acesteia afectează în special culturile de grâu, de aceea mărimea şi numărul boabelor în spic ar putea fi reduse, iar recolta la păioase ar putea să scadă în jumătate. Lipsa precipitaţiilor mai ameninţă pomii fructiferi şi viţa de vie. Dacă seceta va continua, culturile vor fi afectate nu doar cantitativ, ci şi calitativ. [Agricultura nu e un hobby] Deşi anul trecut, de asemenea, a fost unul cu grad sporit de risc şi chiar a fost compromisă, din cauza îngheţurilor de la mijlocul iernii, o bună parte din semănăturile agricole de toamnă, totuşi, situaţia a fost un pic diferită faţă de cea din anul curent, spune Chivriga. Faptul că semănăturile cerealiere de primă grupă nu au rezistat la îngheţuri s-a datorat şi nerespectării de către agricultori a termenului optimal pentru efectuarea semănăturilor, care este 10-25 septembrie. Anul trecut, semănatul de toamnă a durat până la sfârşitul lunii decembrie, din care cauză o parte din culturile cerealiere nu a reuşit să se dezvolte, iar când temperaturile au scăzut drastic, o bună parte a îngheţat, iar alta a fost destul de afectată. Deoarece starea vremii nu poate fi influenţată, sfatul expertului este ca agricultorii să respecte întocmai tehnologiile din domeniu, pentru că „agricultura nu poate fi un hobby”, ci un domeniu economic unde există cerinţe stricte privind respectarea termenelor semănatului, a tehnologiilor de cultivare a culturilor agricole, pentru a diminua riscurile cauzate de capriciile naturii. O metodă eficientă în acest sens este şi respectarea asolamentului (rotaţia culturilor agricole) care diminuează cheltuielile în cazul problemelor legate de precipitaţii, de riscul maladiilor sau al invaziei insectelor. Referitor la susţinerea financiară a agricultorilor care efectuează semănături de toamnă, Viorel Chivriga a menţionat că în Fondul de susţinere a agricultorilor în anul 2006 nu au existat subvenţii în acest sens. Agricultorii ar putea însă beneficia în 2007 de prevederile Fondului la capitolul Susţinerea promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice, mijloacele căruia sunt destinate acoperirii parţiale a cheltuielilor suportate la dezvoltarea agriculturii ecologice. Mijloacele fondului ar putea fi obţinute de agricultori la procurarea seminţelor de calitate, spune Chivriga. Totodată, în opinia expertului, cele 2 milioane de lei, prevăzute la acest capitol, din suma totală a Fondului de 240 mil. lei, este o sumă derizorie, care nu va putea îmbunătăţi situaţia la capitolul semănăturilor de toamnă.