Specialişti în educaţie din 5 ţări participă la o conferinţă internaţională la Chişinău, la care au loc dezbateri şi comunicări privind racordarea sistemului de învăţământ la standardele europene. Evenimentul este la a V-a ediţie. Printre invitaţi sunt experţi din România, Polonia, Bulgaria, Estonia şi Italia, dar şi profesori din municipiu, decani şi rectori de facultăţi.
Şefa Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, a spus că timp de 2 zile vor avea loc 9 ateliere de discuţii. Va fi abordată o gamă largă de subiecte: rolul sindicatelor în educaţie, autonomia şcolară, etica profesională, educaţia incluzivă, precum şi utilizarea tehnologiilor informaţionale în educaţie. Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb a menţionat că una din problemele actuale este educaţia incluzivă, care deocamdată nu poate fi implementată la scară largă pentru că este dezaprobată de mulţi părinţi. Aceştia refuză să îşi dea copilul în clasa în care învaţă un elev cu deficienţe vizibile de sănătate. De asemenea, şi profesorii au nevoie de o pregătire specială, ca să ajute copiii cu nevoi speciale să se integreze.
Directorul Liceului Teoretic „Ion Creangă” din Chişinău, Valentin Guzgan, crede că sistemul de învăţământ din Moldova este aglomerat din punct de vedere al disciplinelor predate. „În ţările occidentale prioritate are vocaţia copilului, sistemul nostru educaţional este bun pentru un director de şcoală, care trebuie să cunoască la acelaşi nivel toate disciplinele. Nu este normal ca pentru o persoană din 100 să se facă un sistem întreg de învăţământ”, a mai spus Guzgan. Ca rezultat, apare şi problema copiatului, elevii nu sunt în stare să asimileze tot materialul, dar au nevoie de note bune pentru a merge la facultate. „Se fabrică un pseudo absolvent, care pe hârtie are nişte competenţe, iar în realitate nu le are”, spune Valentin Guzgan.
Traian Dumincă, profesor de matematică din Suceava, este de părere că una din problemele majore ale sistemului educaţional atât din Moldova, cât şi din România este integrarea copiilor cu nevoi speciale în sistemul şcolar, în clase cu elevi sănătoşi. Una din soluţii ar fi un curirculum adaptat şi diferenţiat. Cât priveşte copiatul, în România introducerea camerelor de luat vederi în sălile de examen a dus la scăderea procentului de elevi care trec Bacalaureatul şi, respectiv, a numărului de studenţi înmatriculaţi în universităţi.
Directorul colegiului Financiar-Bancar din Chişinău, Gabriel Paladi, a menţionat că în reforma finanţării învăţământului preuniversitar sunt multe momente care nu au fost gândite. „Este vorba aici şi de alimentaţia elevilor, care nu intră în normativul alocat per persoană în acest sistem de finanţare, dar şi investiţiile capitale care vin pentru şcoli”, a menţionat Paladi.
Conferinţa internaţională „Unitate prin diversitate”, cu tema: „Standardele europene pentru o educaţie de calitate”, este organizată de către Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău.
