Partidele politice şi autorităţile din UTA Găgăuzia trebuie să dea dovadă de mai multă responsabilitate în privinţa propagandei politice utilizate împotriva Acordului de Asociere şi a Coaliţiei de la guvernare, afirmă specialiştii de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
În cadrul prezentării analizei „Consecinţele Referendumurilor din UTA Găgăuzia asupra unor raioane din Moldova”, luni, 12 mai, autorul Veaceslav Berbeca a spus că Municipiul Bălţi şi raioanele Donduşeni, Dubăsari, Ocniţa şi Taraclia sunt unităţile teritorial-administrative unde cei mai importanţi contestatari ai politicii de integrare europeană, PCRM şi PSRM, s-a bucurat de un sprijin mai mare în propagarea mesajului de aderare la Uniunea Vamală.
Potrivit lui Corneliu Ciurea, coordonatorul proiectului, referendumul din Găgăuzia a avut un efect mai mare în afara ţării decât în interiorul Republicii Moldova. El a spus că iniţiatorii referendumurilor au renunţat la ideea de a organiza alte referendumuri în alte raioane, înţelegând, se pare, riscurile ce pot surveni.
El a adăugat că Guvernul trebuie să elaboreze o strategie de comunicare prin care să-şi facă auzit în raioane mesajul privind avantajele apropierii de Uniunea Europeană. „Trebuie să se explice că semnarea Acordului de Asociere nu înseamnă unirea cu România, fapt speculat intens de propaganda comunistă, care a determinat organizarea referendumului cu privire la statutul special al autonomiei. Un loc aparte în această strategie de comunicare le revine acţiunilor menite să distrugă unele mituri intens promovate în localităţile din Republica Moldova vizavi de integrarea europeană”, recomandă expertul.
Prezent la eveniment, Gheorghe Leiciu, deputat PCRM în Adunarea Populară UTA Găgăuză, a criticat actuala guvernare, spunând că referendumurile sunt reacţiile oamenilor la nerespecatarea promisiunilor şi lipsa comunicării cu cei din UTAG. „Timp de cinci ani de laudă, partidele politice de dreapta nu au concretizat planurile de integrare europeană. Ce mai trebuie conducerii găgăuze ca să înţeleagă de unde va veni binele societăţii?! De vize nu avem nevoie, majoritatea cei de etnie bulgară au paşapoarte europene şi îşi permit să iasă. Banii vin din Federaţia Rusă, cei de acolo hrănesc familiile, dar UE ne invită să îi vizităm. Cu ce resurse?, se pune problema”.
Întrebat de reporterul IPN dacă cetăţenii au fost informaţi obiectiv ce înseamnă aderarea la Uniunea Vamală şi integrarea în spaţiul european înainte de referendumurile din 2 februarie pentru un vot obiectiv, deputatul Gheorghe Leiciu a răspuns că în Găgăuzia nivelul de educaţie este înalt, iar cetăţenii au calculatoare şi pot citi presa, astfel ei au putut să analizeze şi să decidă. „Oamenii vor doar să aibă condiţii de viaţă să mănânce şi să îşi poată întreţine copiii acum, dar nu peste 20-40 ani. Uniunea Europeană nu oferă asemenea perspective pentru ei”, a menţionat Gheorghe Leiciu.
Vladimir Vitiuc, deputat PCRM, a criticat relaţiile autorităţile de la Chişinău cu cele de la Bălţi: „Activităţile autorităţilor trezesc repulsia cetăţenilor faţă de conceptul de integrare europeană, iar perceperea oraşului Bălţi ca unul anti-european este una greşită, nu corespunde realităţii”, a precizat deputatul.
Irina Vlah, deputat, fracţiunea PCRM, a spus că referendumurile au avut loc pentru binele societăţii. „Produsele noastre se exportă în Federaţia Rusă, dar nu în occident. Oamenii au răspuns clar votului dacă sunt pentru aderarea la Uniunea Vamală sau pentru integrare în UE”, a spus Irina Vlah.
Experţii de la IDIS „Viitorul” recomandă mai multă responsabilitate din partea autorităţilor faţă de societate şi comunicarea unui mesaj obiectiv.
