Reforma în educaţie a stârnit un val de nemulţumiri şi critici după închiderea mai multor instituţii de învăţământ din ţară. Agenţia de presă IPN a întrebat concurenţii electorali ce acţiuni cred că trebuie întreprinse ca elevii să studieze în condiţii decente, să nu lipsească de la ore din cauza distanţei mari pe care trebuie să o parcurgă sau a condiţiilor meteo neprielnice, dar totodată resursele din bugetul de stat să fie gestionate corect şi cheltuielile să fie eficiente. La fel, aceştia au fost întrebaţi ce trebuie de făcut pentru ca şcolile să devină atractive pentru elevi şi cum văd soluţionarea problemei deficitului de profesori în şcolile de la sate?
---

Pact pentru Educaţie

Partidul Democrat din Moldova susţine că cele mai competitive şi mai moderne state din lume au sisteme de învăţământ bine puse la punct: adaptate la realităţile pieţei muncii, prietenoase cu elevul, corecte faţă de cadrele didactice. Formaţiunea propune ca forţele politice democratice din Republica Moldova să îşi asume, de comun acord, o strategie coerentă pentru învăţământ care să ia forma unui Pact pentru Educaţie. În felul acesta, va fi luat un angajament serios de a nu frâna efectele pozitive ale schimbărilor începute în acest domeniu. În acelaşi timp, va fi dezvoltată cercetarea pentru a oferi sprijinul ştiinţific creşterii economice durabile şi îmbunătăţirii condiţiilor de trai. Cât priveşte situaţia copiilor care trebuie să meargă la şcoală într-o altă localitate, democraţii menţionează că parcul de autobuze şcolare s-a îmbogăţit în ultimele luni, ceea ce e un semn foarte încurajator pentru sistemul de învăţământ.

PDM îşi asumă, de asemenea, modernizarea creşelor şi a grădiniţelor, pentru ca familiile din satele sau din oraşele Moldovei să fie asigurate cu o instituţie publică de învăţământ preşcolar unde copiii se pot bucura de condiţii bune. La fel, democraţii propun un program guvernamental pentru dotarea şcolilor din întreaga ţară cu tehnologii moderne şi cu echipamentul didactic necesar. Un obiectiv fixat este dotarea tuturor şcolilor din ţară cu laborator de informatică şi conexiune la internet, până în 2018. Potrivit PDM, învăţământul din Republica Moldova trebuie să devină cu adevărat relevant pentru viitorul elevilor şi al studenţilor. Ei au nevoie să dobândească acele competenţe care să-i ajute să se integreze cu uşurinţă în câmpul muncii, să profeseze într-un domeniu potrivit şi să aibă un loc de muncă bine plătit. Predarea trebuie modernizată pentru a trezi interesul elevilor. Acest lucru presupune folosirea mai amplă a tehnicilor moderne în sala de clasă (calculator, tabletă, retroproiector).

În sprijinul tuturor elevilor şi al studenţilor, PDM pledează pentru concentrarea programei şcolare pe disciplinele de bază, utile pentru traseul elevilor în învăţământul superior sau pentru intrarea directă pe piaţa muncii. Democraţii vor să crească performanţele şi calitatea învăţământului tehnic şi profesional din Moldova, pentru ca acest tip de învăţământ să pregătească tinerii pentru domeniile unde este nevoie de lucrători. De aceea, PDM susţine adoptarea unei legi a uceniciei, precum şi realizarea de parteneriate permanente între şcolile profesionale şi diverse companii, firme şi ateliere particulare pentru pregătirea practică a elevilor încă de pe băncile şcolii. O altă măsură propusă de formaţiune este introducerea bacalaureatului vocaţional, o modalitate prin care absolvenţii şcolilor cu profil vocaţional vor putea obţine o diplomă utilă pentru angajare, la finalul ciclului liceal. De asemenea, democraţii vor susţine accesul la bacalaureatul internaţional şi va promova recunoaşterea lui în ţară. Potrivit PDM, calitatea actului de educaţie este strâns legată de salarizarea cadrelor didactice. Partidul susţine noi creşteri salariale pentru profesori şi pe parcursul următorilor ani. Statul trebuie să stimuleze profesorii să predea în şcolile din mediul rural. Aceştia trebuie să primească un adaos la salariu, indemnizaţii pentru transport sau chirie, facilităţi la procurarea sau construcţia locuinţelor.

Revizuirea generală a măsurilor luate de actuala guvernare

Partidului Popular Creştin Democrat consideră că reforma în educaţie a fost impusă din exterior şi nu are nimic în comun cu interesul naţional. Maia Sandu a fost paraşutată în fotoliul de ministru al educaţiei anume pentru a da o lovitură învăţământului din zona rurală. Potrivit, PPCD, în acest domeniu se impune o revizuire generală a măsurilor luate de actuala guvernare. În satele unde există minimul necesar de elevi, trebuie să existe cel puţin gimnazii, iar acolo unde este posibil, să se menţină şcoala până la nivelul clasei a noua. Satul fără şcoală moare. Iar unde este necesar, trebuie să se asigure transportul şi calitatea drumurilor corespunzătoare.

Calitatea actului educaţional depinde de calitatea cadrului didactic, care trebuie asigurat cu salarii şi condiţii de muncă decente. PPCD consideră că e nevoie ca să fie stimulată revenirea la baştină a tinerilor specialişti prin salarii şi garanţii sociale înalte, tinerii specialişti să fie asiguraţi cu locuinţe în spaţiul rural, dar şi să fie obligaţi să activeze în localităţile respective timp de cel puţin zece ani. Altminteri, trebuie să urmeze luarea de măsuri punitive serioase.

Redirecţionarea a 10% din PIB către educaţie

Partidul Liberal Reformator susţine că statul este obligat să asigure accesul la educaţie fiecărui copil, iar optimizarea şcolilor nu trebuie să afecteze în niciun caz elevii. Din acest motiv, potrivit PLR, autobuzele şcolare trebuie să ajungă în fiecare localitate care nu are o şcoală în sat. În luna octombrie, România a donat Republicii Moldova 100 de microbuze şcolare. Totodată, trebuie evaluate necesităţile actuale şi trebuie accesate fonduri pentru a completa deficitul de mijloace de transport pentru elevi.

Ca şcoala să devină atractivă pentru elevi, formaţiunea crede că trebuie să se schimbe modul de predare a materiilor, iar  şcoala trebuie să fie interactivă. Metodele vechi nu mai fac faţă cerinţelor actuale. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale impune necesitatea utilizării lor în practica de predare. De asemenea, elevii ar trebui stimulaţi, prin finanţarea studiilor pentru rezultate deosebite.

Pentru ca satele să fie atractive trebuie să creăm infrastructură şi toate condiţiile decente necesare. Tocmai de aceea, în opinia PLR,  trebuie să ne concentrăm pe modernizarea satelor şi atragerea investiţiilor în mediul rural. Totodată, salariul profesorilor din mediul rural nu trebuie neglijat. Învăţământul, în general, are nevoie de mai multe investiţii. 10% din PIB trebuie să fie redirecţionat către acest sector.

Exemplul Japoniei

Potrivit Partidului Naţional Liberal, reforma sistemului de învăţământ specializat (vocaţional/profesional) este una din pietrele de temelie ale activităţilor de modernizare a economiei. Numărul cadrelor didactice care au abandonat sistemul de învăţământ s-a dublat în ultimul an. Profesorii pleacă peste hotare din cauza salariilor mici şi a condiţiilor mizere în care cei mai mulţi dintre ei sunt nevoiţi să îşi facă meseria. Potrivit Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei din Moldova, de la începutul anului, aproape 1500 de cadre didactice au părăsit locul de muncă. Ministerul Educaţiei pretinde a derula proiecte pentru a-i menţine pe tinerii specialişti în învăţământ, ceea ar fi posibil prin oferirea de credite avantajoase celor ce revin şi anumite facilităţi.

PNL consideră că singurul mod, prin care o ţară îşi poate menţine o rată de creştere constantă este încurajarea şi promovarea capitalului uman. După 1989, sistemul educaţional a intrat în declin, odată cu multitudinea reformelor testate pe pielea tinerei generaţii. Ruptura dintre mediul academic şi cel economic, pentru că cifrele de şcolarizare nu reflectau necesarul de forţă de muncă de piaţă, a condus la o inflaţie de absolvenţi ce dezechilibrează piaţa forţei de muncă.

Naţional-liberalii menţionează că România şi Republica Moldova au o resursă mult mai valoroasă decât aurul şi gazele de şişt – inteligenţa, de aceea trebuie să urmeze exemplul Japoniei, care a pus accentul pe inteligenţa poporului. Informatizarea a fost una dintre soluţiile de recuperare rapidă a decalajelor rapide dintre România şi statele vechi membre ale UE. În România există condiţii pentru o industrie IT în cele mai bune condiţii, cu „toate ingredientele” şansei de a valorifica inteligenţa românească. Acestea se referă şi la situaţia din Republica Moldova. România este un mare furnizor de inteligenţă, de exemplu Oracle, IBM, Intel şi Amazon. Toate cele menţionate mai sus despre sectorul IT din România se referă fără rezerve şi la industria IT din Moldova.

Grădiniţă şi şcoală în fiecare localitate

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova crede că trebuie anulat Codul Educaţiei, iar reforma trebuie oprită. PSRM se pronunţă pentru încetarea procesului de închidere a şcolilor în sate. Grădiniţă şi şcoală primară trebuie să existe în fiecare localitate. Socialiştii consideră că bacalaureatul nu trebuie să fie obligatoriu, iar la admiterea în instituţiile de învăţământ superior să fie reintroduse examenele.

PSRM pledează pentru restabilirea statutului de pedagog ca fiind una dintre cele mai responsabile şi importante profesii pentru societate. De asemenea, în opinia socialiştilor, profesorii trebuie eliberaţi de obligaţia de a completata numeroase rapoarte, astfel încât să se poată concentra pe instruirea elevilor.

Programul Naţional „Plăcinta şi laptele”

Partidul Popular din Republica Moldova susţine că în programul său educaţia este o prioritatea pentru dezvoltarea şi modernizarea ţării. Formaţiunea va insista ca în fiecare sat să funcţioneze grădiniţă şi şcoală primară, cu biblioteci dotate şi săli sportive amenajate. Imaginea şi statutul profesorului în societate va fi readus la un nivel calitativ înalt. În viziunea PPRM, o societate educată şi sănătoasă este baza unui stat bogat. PPRM declară că va crea condiţii pentru dotarea gimnaziilor şi liceelor din ţara conform standardelor europene. Vor fi restabilite şi dezvoltate şcolile profesionale şi colegiile, unde învăţământul şi căminele pentru elevi vor fi fără plată, iar acest fapt va spori transformarea sistemului de învăţământ în unul calitativ şi echitabil.

De asemenea, partidul susţine că va lansa Programul Naţional „Plăcinta şi laptele”, care va impune asigurarea copiilor din grădiniţe şi gimnazii, zilnic şi gratuit, cu o plăcintă şi o cană cu lapte. Acest program naţional are menirea să contribuie la susţinerea producătorilor locali şi va fi finanţat din mijloacele bugetului de stat. PPRM mai spune că în fiecare şcoală şi grădiniţă vor fi deschise biblioteci cu manuale, literatură artistică şi calculatoare.

Pentru a-i face pe tinerii specialişti să meargă la lucru în sate, formaţiunea va începe cu modernizarea satelor prin dezvoltarea afacerilor şi prin descentralizarea puterii locale. Aceasta va însemna –  75% din banii acumulaţi din impozitarea persoanelor fizice vor rămâne în bugetul localităţilor. Înseamnă – independenţă în gestionarea bugetului local, adică puterea de a repara grădiniţa şi şcoli din sat, de a repara drumurile, de a construi localuri pentru tineret. La fel, este vorba de servicii publice de mai bună calitate, la un preţ mai redus; modernizarea structurilor care furnizează aceste servicii şi, desigur, salarizarea şi condiţiile de trai trebuie să asigure o viaţă decentă tinerilor dascăli.

O reformă profund responsabilă

Partidul Liberal consideră că perfecţionarea politicilor educaţionale reprezintă o precondiţie a securizării echităţii sociale şi a bazei ştiinţifice pentru asigurarea şanselor egale pentru copiii din toate categoriile sociale. Din acest punct de vedere, sistemul educaţional trebuie supus unei reforme profund responsabile, pentru a face faţă nevoilor de dezvoltare economică ca primă prioritate. În procesul implementării unor măsuri posibil să fi avut loc anumite excese sau omisiuni care, analizate în evoluţie temporală şi socială, ne vor indica acţiunile de remediere ce urmează a fi întreprinse.

În scopul sporirii atractivităţii pentru elevi, liberalii consideră necesar ca metodele şi tehnicile de predare să fie accentuate mai mult pe scopul de formare şi dezvoltare a avantajelor comparative internaţionale ale generaţiilor care vin, în paralel cu ajustarea calificărilor clasei didactice şi academice la acest scop. La fel de importantă este şi excluderea oricăror forme de evaluare care sunt o reminiscenţă a metodologiei sovietice de educare.

Liberalii se arată convinşi că diminuarea deficitului de profesori, atât în şcolile de la sate, cât şi în cele urbane, se poate realiza prin creşterea motivaţiei economice a profesorilor şi prin sporirea investiţiilor în domeniile eficiente. Mărirea veniturilor profesorilor trebuie să fie corelată inclusiv cu aplicarea unui mecanism de stat de recunoaştere a performanţei cadrelor didactice implicate în procesul instructiv şi oferirea de sporuri şi burse de merit. În aceeaşi ordine de idei, investiţiile trebuie să fie calculate în baza ratei profitului din investiţiile în educaţie şi analiza minuţioasă a acestui indicator pentru identificarea sectoarelor productive.

Mai bine o şcoală bună, decât una lângă casă

Candidatul independent Oleg Brega susţine că sprijină cam toate acţiunile actualului ministru al educaţiei şi este de acord cu comasarea şcolilor păguboase şi asigurarea cu transport a copiilor/pedagogilor din localităţile mici spre cele mai mari, e interesul lor să aibă şcoală bună, nu una lângă casă.

În opinia sa, pentru ca şcolile să devină atractive pentru elevi, trebuie simplificată programa şcolară, să existe mai multe discipline la alegere, practice, utile. În ceea ce ţine de deficitul de profesori în şcolile de la sate, Oleg Brega crede că e o tendinţă firească să migreze populaţia spre oraşe, luăm act de acest fapt şi încurajăm tinerii studioşi să meargă şi ei la şcoli urbane.

Salarii egale pentru profesori şi deputaţi

Partidul Verde Ecologist susţine că în educaţie, ca şi în multe alte domenii, este lipsă de transparenţă, iar guvernarea nu consideră de cuviinţă să informeze populaţia în privinţa reformelor. Şi atunci când se face optimizarea unei şcoli, populaţiei nu i se explică de ce e nevoie de acest lucru. E vorba de lipsa de comunicare, lipsa profesionalismului şi a unei viziuni strategice a conducătorilor din ministere.

Verzii cred că, pentru a fi atractive, şcolile trebuie dotate, iar surse financiare să se ofere din tot felul de direcţii. La fel, formaţiunea susţine că este şi rolul mass-media de a promova necesitatea studiilor şi de a  mediatiza cazurile când copii obţin rezultate performante, pentru că în cele mai dese cazuri copii îşi doresc să termine şcoala şi să plece la mama în Italia sau la tata în Rusia. Legat de profesorii de la sate, verzii consideră că salariu deputatului trebuie egalat cu cel al profesorului. De asemenea, e necesar un program de stat, dar nu unul declarativ, ca cel care este acum. Profesorul dacă este repartizat într-o oarecare localitate, trebuie asigurat cu locuinţe, dar nu de stat, ci de administraţia publică locală.

Este necesar de a stopa „reforma galopantă”

Uniunea Centristă din Moldova susţine că întrebarea legată de reforma în educaţie merită să fie tema unui studiu academic special de lunga durată, care trebuia să fie efectuat cu mult  înainte de a purcede la aşa-numita reformă de „optimizare” a sistemului educaţional. În opinia UCM, actualmente este necesar de a stopa „reforma galopantă”, realizată în stil diletant fără să fie studiate şi luate în calcul toate aspectele deciziilor adoptate cu „ochii închişi”. la cererea FMI. E necesar de a efectua o reinventariere şi, în caz de necesitate, o revizuire radicală a aşa-numitei reforme. Lichidarea instituţiilor şcolare, inclusiv a celor primare, de rând cu lichidarea instituţiilor de învăţământ preşcolar, va conduce inevitabil la dispariţia focarelor cultural-educaţionale în multe localităţi, iar în cele din urmă şi la dispariţia acestora.

UCM crede că sistemul educaţional este domeniul în care statul trebuie să investească în mod prioritar şi interesat, inclusiv, prin realizarea unui program naţional special, care să cuprindă chestiuni cum ar fi: crearea condiţiilor atractive pentru tinerele familii şi tinerii specialişti, încurajarea revenirii profesorilor plecaţi peste hotare, majorarea prioritară a salariilor  pentru pedagogii din sectorul rural etc.

Notă: Agenţia de presă IPN a propus tuturor concurenţilor electorali să-şi prezinte viziunea asupra problemei abordate. Materialul dat conţine răspunsurile oferite până la data convenită. Ciclul de materiale IPN din preajma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie va continua cu alte probleme importante identificate de către opinia publică. De la începutul ciclului, au fost puse în discuţie probleme legate de economia nedeclarată, fondurile obligatorii de asistenţă medicală, asistenţă socială, transport şi infrastructura drumurilor şi şomajul.

Elena Nistor, IPN