Situația din jurul Ucrainei vecine era extrem de agravată, iar în seara zilei de ieri, aceasta s-a agravat și mai mult prin recunoașterea de către Federația Rusă a „independenței” entităților separatiste din estul Ucrainei. Situația nouă argumentează și mai mult așteptările pe care Ucraina vecină le are de la partenerii occidentali. Subiectul a fost discutat de invitații dezbaterii publice „Solicitările Ucrainei către Occident vs. scenariile Moscovei”, organizate de Agenția de presă IPN.
Politologul Dionis Cenușa, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, consideră că sunt o serie de concepte dezvoltate de comunitatea de experți, dar și la nivel de decidenți politici pentru a găsi o explicație a lucrurilor care se întâmplă la frontiera ruso-ucraineană, dar și a relațiilor dintre Rusia și Ucraina, care sunt două state suverane, doar că Ucraina recunoaște suveranitatea Rusiei, iar Rusia nu o recunoaște pe cea a Ucrainei. În opinia sa, noțiunea de „criză rusească” este un concept relativ nou. „Foarte mult în presa occidentală s-a discutat despre „criza ucraineană”, care, din punctul meu de vedere a fost o pistă greșită pentru a explica lucrurile care se întâmplă în estul Ucrainei și relația ruso-ucraineană. Criza a fost una inițiată și gestionată de Federația Rusă. Ea a început din 2014 cu anexarea ilegală a Crimeii și ulterior cu inițierea unor acțiuni separatiste în regiunile ocupate temporar din estul Ucrainei – Donețk și Luhansk”, a spus el.
Această criză, potrivit politologului, a luat diferite forme, „ca până la urmă să se ajungă la etapa când Federația Rusă, deja în mod deschis discuta la nivel de Parlament, administrație prezidențială despre modalitățile despre cum poate fi „astâmpărată” Ucraina și solicitările sale de aderare la NATO, sau de a-și consolida propria independență și integritate teritorială. Este vorba despre o criză îndelungată, o criză care conține în sine denigrarea identității Ucrainei de către Federația Rusă, încercarea de a-i dezbina integritatea teritorială și, nu în ultimul rând, crearea unor precedente periculoase pentru securitatea europeană. Intrăm într-o ipostază nouă, când scenariile care le-a suferit Georgia până acum, vor fi aplicate de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Urmează Ucraina să vadă ce lecții poate învăța din experiența Georgiei, pentru a gestiona mai eficient problemele foarte complicate pe care le va avea cu teritoriile separatiste, dar și cu Moscova”, a spus politologul.
Marko Șevcenko, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova, a declarat, în cadrul dezbaterii, că miza ucraineană în această criză este „foarte simplă”. „Ucraina dorește să-și păstreze statul independent, suveran și integru din punct de vedere teritorial, să construiască un stat modern, democratic și un stat care face parte din familia europeană, membru al UE și a NATO. Ucraina dorește să continue reformele democratice și să îndeplinească toate condițiile pentru alinierea la clubul european și occidental. Această miză este comună pentru populația Ucrainei și pentru diferite partide politice din Ucraina”. În opinia sa, acțiunea Rusiei este o amenințare gravă la adresa mizelor Ucrainei și de aceea Ucraina nu are decât să se apere cu toate posibilitățile existente.
Diplomatul nu știe unde se termină mizele Federației Ruse și unde se încep mizele personale ale conducerii Federației Ruse. „În discursurile de ieri ale președintelui Putin, foarte mult timp este acordat istoriei și noțiunea principală este că „statul ucrainean este artificial, că niciodată nu a existat, este creatura lui Lenin”. Concluzia care poate fi dedusă este că statul ucrainean nu poate sau nu trebuie să existe, deși această frază este nespusă de președintele rus. Cea mai mare problemă pentru Rusia și Ucraina este că Ucraina este considerată în Rusia ca un alt stat rus, unde locuiesc ucraineni-frați și de aceea diferența care devine tot mai vizibilă dintre Ucraina și Rusia, face ca populația rusă să-și pună întrebări: cu toate că Rusia este o țară bogată în resurse naturale, iar Ucraina nu, salariile în Ucraina sunt mai mari față de Rusia, coșul de consum e mai ieftin cu mult decât în Rusia, de aceea oamenilor simpli care locuiesc în Rusia li se poate crea impresia că Rusia merge într-o direcție greșită”, a spus ambasadorul ucrainean.
Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, susține că Ucraina a fost folosită de Federația Rusă în calitate de mijloc, pentru că urmărește două obiective majore. Primul este redimensionarea arhitecturii de securitate și Federația nu poate permite ca Tratatul Nord-Atlantic să se apropie și de data aceasta de frontierele sale naționale. „Al doilea obiectiv major este restabilirea Rusiei istorice, exprimată prin diferite formațiuni statale care au fost până acum, iar fără Ucraina o asemenea construcție est practic imposibilă. Ucraina, din 2014, a ales calea de apropiere europeană și apropiere euroatlantică. Ucraina, ca și Georgia, nefiind stat membru NATO, urmărește să-și consolideze securitatea sa națională, apărarea națională pentru a se moderniza prin dezvoltare și democratizare. Federația Rusă nu poate să-și permită luxul ca aceste două state să iasă din sfera intereselor sale geopolitice”, a spus expertul.
În opinia lui Victor Juc urmează și alte acțiuni din partea Federației Ruse împotriva Ucrainei. „Urmează să se vadă dacă va fi încheiat un acord de colaborare militară și prietenie dintre cele două teritorii recunoscute, lucru care este practic incontestabil, dar, ce va urma este o ecuație, ce va solicita Federația Rusă, ce pune pe prim-plan? Dacă va pune în prim plan dimensiunea strategico-diolomatică, atunci este de așteptat ca cele două teritorii să rămână cu independența lor, practic, nerecunoscute de nimeni și atunci ele vor servi în calitate de presiune permanentă asupra autorităților ucrainene. Dacă se pune accentul pe dimensiunea social-umanitară, este de așteptat și al doilea pas, adică un pseudo-referendum în cele două teritorii și ele vor fi anexate Federației Ruse”. Victor Juc crede că nu se va ajunge la al doilea scenariu, dar rămâne de văzut.
Dezbaterea publică la tema „Solicitările Ucrainei către Occident vs. scenariile Moscovei”, organizată de IPN, a fost ediția a 225-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
