Societatea moldovenească trăieşte în mai multe lumi paralele, separate inclusiv pe criteriu lingvistic. Această stare de lucruri generează instabilitate şi pericole, depăşirea cărora poate fi una dintre condiţiile de principiu pentru acceptarea Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi în Uniunea Europeană, a declarat într-un interviu pentru Info-Prim Neo Alexei Axan, profesor de limbă română la Casa Limbii Române din Chişinău. Alexei Axan a spus în context că cetăţenii Republicii Moldova vor fi acceptaţi în Europa doar atunci când se vor simţi confortabil în limba oficială a ţării lor, referindu-se atât la reprezentanţii minorităţilor naţionale, cât şi la reprezentanţii naţiunii titulare. „Alogenii urmează să înveţe şi să vorbească limba oficială a ţării în care trăiesc şi activează pentru a ajunge mai repede împreună cu această ţară în Uniunea Europeană în calitate de cetăţeni europeni cu drepturi depline, cu un trai decent, cu salarii şi pensii europene, cu drepturile fundamentale protejate, cu siguranţa în ziua de mâine. Aceasta este miza cea mare! Moldova nu va fi acceptată în Uniunea Europeană atâta timp cât societatea ei rămâne divizată pe criteriu teritorial, dar şi lingvistic, şi cultural, şi politic. O astfel de societate generează pericole şi instabilitate, iar europenii sunt foarte atenţi în asemenea cazuri şi este dreptul lor să fie. Ei nu vor accepta instabilitatea în casă până societatea moldovenească nu se va omogeniza, până când procesele integraţioniste nu-şi vor îndeplini rolul pe care l-au avut în toate ţările membre ale Uniunii Europene”. Potrivit lui Alexei Axan, cetăţenii moldoveni care nu vorbesc limba română în calitate de limbă oficială a statului, urmează să clarifice pentru sine ce au de câştigat şi ce au de pierdut în urma acestei stări de lucruri. „Se pare că, nevorbind româna, ei cred că au de câştigat un statut mai special în această ţară, în care toată lumea este într-un fel obligată să le vorbească limba, alta decât cea oficială, pentru a comunica cu ei. Se mai pare că în felul acesta alogenii respectivi cred că îşi menţin intactă identitatea naţională, alta decât cea a populaţiei majoritare, făcând abstracţie de procesele integraţioniste, absolut fireşti pentru toate ţările şi toate naţiunile. Însă în felul acesta societatea moldovenească rămâne împărţită în câteva lumi paralele, inclusiv, cel puţin două, pe criteriu lingvistic. Or, limbile oficiale ale statelor au un rol primordial în procesele integraţioniste”. „În acelaşi timp, alogenii, necunoscând sau nevorbind limba ţării, pierd şansă de a se implica în refacerea acesteia, în europenizarea ei, precum şi de a grăbi modernizarea ei şi, respectiv, aderarea la Uniunea Europeană. Aş zice chiar că această categorie de cetăţeni se autoizolează de restul societăţii, chiar se autodiscriminează, pentru că reprezentanţii ei, de exemplu, nu pot pretinde la anumite roluri şi funcţii în stat, a căror ocupare presupune cunoaşterea obligatorie a limbii oficiale a statului. În plus, din câte mi se pare, cei care nu vorbesc limba oficială trăiesc un disconfort continuu pentru că sunt puşi în situaţia să „cântărească” permanent cum va reacţiona eventualul interlocutor la faptul că nu vorbeşte limba acestuia”, a spus Alexei Axan. Potrivit lui, şi reprezentanţii populaţiei majoritare au disconfort în raport cu limba oficială: „Unii schimonosesc limba română ca formă, alţii, ca mesaj şi ca denumire. „Şi acest disconfort generează neînţelegere şi instabilitate în întreaga societate”, a declarat în interviul pentru Info-Prim Neo profesorul de limbă română Alexei Axan de la Casa Limbii Române.