Organizațiile societății civile semnatare își exprimă îngrijorarea în legătură cu dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale din 10 mai care îi vizează pe refugiați. Potrivit acesteia, din 15 mai, termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a persoanelor care au dreptul la protecția temporară va constitui 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. Într-o declarație publică, semnatarii menționează că această dispoziție va avea ca efect încălcarea mai multor drepturi ale persoanelor refugiate, transmite IPN.
„Astfel, începând cu data de 15 mai 2023, persoanele refugiate din Ucraina care nu au obținut o formă de protecție sau un alt drept de ședere se vor putea afla pe teritoriul Republicii Moldova doar pe o perioada ce nu depășește 90 de zile. În acest sens, dispoziția nr. 68 va crește gradul de vulnerabilitate a persoanelor refugiate în Republica Moldova din cauza războiul din Ucraina”, se arată în declarație.
Potrivit semnatarilor, această decizie va afecta negativ activitatea Inspectoratului General pentru Migrație, care se va afla în incapacitate să proceseze numărul crescând de cereri, sporind riscul de sancționare a persoanelor pentru ședere ilegală, doar pentru că nu au reușit să obțină un statut, deși manifestă voință. Iar în lipsa unui mecanism eficient de gestionare a cazurilor de nerespectare a termenului de 90 zile, se creează premise pentru încălcarea drepturilor la trecerea frontierei.
În consecință, există riscul întemeiat că refugiații cu termenul de ședere expirat și fără un statut legal în Moldova, întorcându-se în Ucraina pentru o scurtă perioadă de timp (din diverse motive, inclusiv, medicale, de documentare, muncă etc.) se vor confrunta cu îngrădirea dreptului de intrare și aflare pe teritoriul Moldovei – astfel încălcându-se dreptul la viață, care este un drept absolut.
Organizațiile societății civile mai menționează că monitorizarea implementării mecanismului de acordarea a protecției temporare și altor forme de azil denotă existența lacunelor și eficiență redusă la etapa actuală, condiționate de cerințele riguroase și imposibil de conformat pentru un șir de categorii de persoane strămutate cu privire la înregistrarea statutului de protecție temporară sau solicitare a altor forme de azil.
Pentru refugiații care locuiesc în zonele rurale, îndepărtate de autoritățile publice locale, pentru persoanele din grupurile vulnerabile (vârstnici, persoane cu nevoi speciale, romi și alte grupuri vulnerabile) impunerea unor condiționalități de prezentare a documentelor, în special celor de confirmare a reședinței, în vederea primirii statutului de protecție temporară, este o povară, creată independent de voința acestora.
„Toate aceste condiții vor genera situații de ședere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, imposibilitatea de a se întoarce acasă din cauza războiului va crește gradul de vulnerabilitate a acestora, precum și riscul de a deveni victime ale actelor de corupție și infracționalitate organizată”, se arată în declarație.
Semnatarii solicită suspendarea dispoziției CSE din 10 mai pentru a asigura refugiaților din Ucraina condiții și pârghii suficiente pentru asigurarea drepturilor fundamentale și securității acestora.
Semnatarii declarației sunt: Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări PLATFORMA Comunități Active pentru Democrație Participativă (CADP), Centrul pentru Politici și Reforme (CPR), Platforma Femeilor Rome „ROMNI”, Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare, Inițiativa Civică „Moldova pentru Pace”, AO Primăria Mea.
Anterior, autoritățile au stabilit că, începând cu luna martie 2023, persoanele refugiate din cauza conflictului armat din Ucraina pot primi protecție temporară în Republica Moldova pentru o perioadă de un an.
