Societatea civilă şi instituţiile publice au opinii diferite vizavi de necesitatea modificării Codului audiovizualului
- 04.03.2008 07:29
- 1274
- 4 minute(ă)
-
Reprezentanţi ai societăţii civile şi ai instituţiilor publice au opinii diferite referitor la necesitatea modificării Codului audiovizualului. Acestea au fost expuse marţi, 4 martie, în cadrul seminarului teoretico-practic „Codul Audiovizualului al R. Moldova: oportunitatea ajustării la standardele internaţionale”, transmite Info-Prim Neo.
Preşedintele Asociaţiei Presei Electronice (APEL), Alexandru Dorogan, a declarat că scopul seminarul este să se examineze modul în care începe să funcţioneze mecanismul de reglementare, posibilităţile practice de garantare a independenţei autorităţii de reglementare în domeniu şi de asigurare a pluralismului în acest sector. Problema, potrivit lui Dorogan, este că actualul Cod al audiovizualului nu oferă mecanisme de implementare a prevederilor legale. De asemenea, nu există rezultatele unei monitorizări care ar arăta publicului felul în care sunt respectate stipulările Codului şi recomandările CoE. Nici Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), nici societatea civilă, nu dispun deocamdată de posibilităţi şi mijloace pentru a monitoriza modalitatea de respectare a prevederilor legale, a menţionat sursa citată.
Potrivit lui Alexandru Dorogan, ajustarea în continuare a legislaţiei naţionale în domeniu se impune pe motiv că Codul audiovizualului nu a reuşit să înglobeze în sine toate standardele europene şi să elaboreze mecanisme pentru ele. Practica implementării actului legislativ a scos în evidenţă contradicţii şi lacune. Astfel că, procesul de dezvoltare în domeniu necesită noi soluţii şi reglementări juridice.
Referindu-se la standardele europene, Lilia Snegureac, director al Biroului de Informare al Consiliului Europei în R. Moldova a declarat că acestea sunt reprezentate prin documente de recomandare. „Documentele respective nu au caracter obligatoriu. Totuşi, nu ar trebui să uităm că R. Moldova se află în continuare sub procedura de monitorizare a APCE (Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei – n.r.) şi a CMCE (Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei – n.r.), or toate aceste documente influenţează destul de mult rezultatele monitorizării”, a subliniat sursa citată.
Boyko Boev, expert în drept pe lângă organizaţia internaţională „Article XIX”, a prezentat câteva cauze la CEDO în care au fost implicate instituţii audiovizuale şi a chemat juriştii şi jurnaliştii să urmărească practica şi legislaţia internaţională pentru a îmbunătăţi legislaţia naţională.
Vlad Ţurcanu, membru al CCA, a opinat că tentativele de modificare a unor prevederi din Codul audiovizualului ar putea duce la deschiderea unei „cutii a pandorei”, de care nu are nevoie audiovizualul moldovenesc. Aceeaşi poziţie a avut-o şi deputatul Angela Aramă, membru al comisiei parlamentare de profil, una dintre autorii codului. Angela Aramă a spus că i se pare puţin cam depăşită necesitatea revenirii la discuţiile din ajunul aprobării codului. „Sunt foarte multe obiecţii şi loc pentru modificări”, a spus ea. Totodată, s-a arătat îngrijorată că, dacă Parlamentului îi vor fi propuse anumite modificări la cod, există pericolul să fie aprobate amendamente care nu sunt de dorit. Ararmă a mai spus că nu ar trebui să se grăbească cineva cu modificări, pentru că oricum este o lege foarte complexă şi o singură modificare poate duce la dereglări logistice în alt capitol. Cel mai bine este să se discute asupra prevederilor bune, dar care din păcate nu sunt luate în consideraţie, a conchis ea.
Recent a fost publicată o culegere de analize şi recomandări referitor la Codul audiovizualului, în care experţi naţionali şi internaţionali se expun asupra necesităţii modificării unor prevederi.
Seminarul de două zile este organizat de către Asociaţia Presei Electronice, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în comun cu Programul mass-media al Fundaţiei Soros-Moldova. Seminarul face parte din şirul de acţiuni, pe care Programul mass-media al Fundaţiei Soros-Moldova le realizează cu sprijinul Agenţiei Suedeze Pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (ASDI), în vederea edificării audiovizualului naţional pe principii democratice.
