Societatea civilă propune o soluţie europeană de reglementare a conflictului transnistrean
- 07.06.2007 07:15
- 1120
- 5 minute(ă)
-
Societatea civilă din R. Moldova propune o soluţie europeană de reglementare a conflictului transnistrean. Mai multe ONG, precum şi experţi în domeniu au semnat o scrisoare deschisă, în care cheamă Preşedinţia, Cabinetul de miniştri şi partidele politice din Parlament la un şir de acţiuni de natură să dezamorseze criza transnistreană şi să contribuie la soluţionarea ei definitivă.
Între altele, se propune readucerea negocierilor privind problema transnistreană în formatul 5+2 şi asigurarea unei transparenţe maxime a procesului de negocieri atât în cadrul dialogului cu societatea civilă cât şi cu partenerii externi ai Moldovei. E necesară, de asemenea, reafirmarea consecventă pe plan internaţional a poziţiei Chişinăului oficial cu privire la retragerea imediată, ordonată si necondiţionată a trupelor ruseşti staţionate ilegal pe teritoriul republicii, precum şi a ataşamentului pentru prevederile legii din 22 iulie 2005 privind soluţionarea diferendului.
Semnatarii mai propun autorităţilor statului ca, în cadrul discuţiilor despre viitorul Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa, să reitereze apelul adresat comunităţii internaţionale privind înlocuirea operaţiunii ruseşti de menţinere a păcii în RM cu o operaţiune multinaţională de observatori militari şi civili sub egida UE.
Societatea civilă din R. Moldova îşi exprimă îngrijorarea vizavi de faptul că, în ultimele săptămâni, în cercurile diplomatice şi de experţi, în presa internaţională şi locală s-au înteţit discuţiile despre posibilitatea precipitării unui acord bilateral dintre RM şi FR privind reglementarea conflictului transnistrean. Experţii sunt de părere că această situaţie a adus deja prejudicii considerabile credibilităţii RM, dat fiind climatul netransparent în care se desfăşoară negocierile moldo-ruse, ocolind formatul 5+2. Încheierea unui eventual acord şi punerea Occidentului în faţa unui fapt împlinit ar fi de natură să aducă o lovitură ireparabilă perspectivelor europene ale Moldovei, susţin sursele citate.
Totodată, experţii se mai arată îngrijoraţi şi de recentele declaraţii ale preşedintelui Vladimir Voronin, care pun semnul egalităţii între integrarea europeană a RM şi integrarea cu CSI, preconizând în mod confuz o politică în ambele direcţii, în plus menţionând şi un eventual model chinez de conducere a statului.
În aceste condiţii, semnatarii scrisorii deschise amintesc că orice discuţii, consultaţii şi negocieri trebuie să se înscrie în cadrul Declaraţiei cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene, votată în unanimitate de Parlament la 25 martie 2005. Aceasta menţionează că „dezvoltarea de mai departe nu poate fi asigurată decât prin promovarea consecventă şi ireversibilă a cursului strategic spre integrarea europeană; că reglementarea politică a problemei transnistrene urmează să fie realizată pe baza Constituţiei şi normelor de drept internaţional, în strânsă cooperare cu OSCE, UE, România, Rusia, SUA şi Ucraina; şi că evacuarea armamentului şi militarilor Federaţiei Ruse reprezintă o condiţie indispensabilă a reglementării transnistrene.”
Societatea civilă avertizează că progresele înregistrate până la acest moment riscă să fie compromise, iar dialogul netransparent pe care-l poartă conducerea de vârf a RM cu autorităţile ruse subminează aceste evoluţii, punând sub semnul întrebării nu doar credibilitatea internaţională şi perspectivele europene ale RM, dar şi şansele unei reglementări viabile a conflictului transnistrean.
Semnatarii scrisorii deschise solicităm conducerii RM, în frunte cu preşedintele Vladimir Voronin, să informeze în primul rând cetăţenii, reprezentanţii societăţii civile, dar şi partenerii săi occidentali despre discuţiile purtate cu Federaţia Rusă în problema transnistreană, inclusiv despre forţele militare ruseşti staţionate în Moldova.
Scrisoarea este semnată de Arcadie Barbăroşie, Institutul de Politici Publice; Igor Boţan, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT; Iulian Fruntaşu, Programul Iniţiative Europene, Fundaţia Soros; Mihai Gribincea, Doctor în istorie, fost diplomat moldovean; Ştefan Gorda, Fost coordonator naţional pentru GUAM, APE; Iurie Leancă, ambasador, fost prim-vice-ministru de Externe; Ion Manole, Asociaţia „Promo-Lex”; Petru Macovei, Asociaţia Presei Independente; Igor Munteanu, IDIS „Viitorul”; Oazu Nantoi, Asociaţia “Încredere”; Nicu Popescu, Consiliul European pentru Relaţii Externe, Londra; Andrei Popov, Asociaţia pentru Politică Externă; Valeriu Prohniţchi, Centrul Analitic „Expert-Grup”; Eugen Revenco, Asociaţia pentru Politică Externă; Vlad Spânu, Fundaţia Moldova, Washington; Vasile Spinei, Centrul “Acces Info”; Anatol Ţăranu, deputat; Liliana Viţu, Magistru în studii europene.
