Comisia parlamentară pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, tineret, sport şi mijloace de informare în masă a ţinut cont de un şir de propuneri ale reprezentanţilor societăţii civile, precum şi de recomandările conţinute în expertizele Consiliului Europei (CoE) şi a operat mai multe modificări ale proiectului Codului Audiovizualului (CA), a declarat marţi, 25 iulie, preşedintele comisiei Victor Stepaniuc, în cadrul unei întrevederi ale membrilor acesteia cu reprezentanţi ai organizaţiilor mass-media. Potrivit lui Stepaniuc, 80% din articolele proiectului au fost modificate, „dar aceasta nu înseamnă că documentul a fost rău”, a declarat deputatul. Una din modificările esenţiale, potrivit lui Stepaniuc, a fost ceea privind modul de desemnare a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). Proiectul prevedea desemnarea acestora prin votul a cel puţin 2/3 din deputaţi, la propunerea comisiei, ţinându-se cont de numărul de deputaţi din fracţiuni. În urma propunerilor din partea societăţii civile, dar şi a recomandărilor experţilor CoE, candidaţii la funcţia de membri ai CCA vor fi propuşi de reprezentanţii societăţii civile, iar candidaturile lor vor fi examinate de comisie şi aprobate în parlament cu votul a 3/5 din deputaţi. De asemenea, potrivit lui Stepaniuc, în urma noilor modificări, CCA i-au fost acordate atribuţii mai înguste în ceea ce priveşte funcţia de supraveghetor al Companiei „Teleradio Moldova” (TRM). În acest sens, a spus şeful comisiei de resort, este prevăzut ca aceste competenţe să fie exercitate de un Consiliu de Observatori, alcătuit din 9 membri (actualul fiind din 15), care vor fi desemnaţi de CCA şi aprobaţi de parlament. O altă modificare esenţială, potrivit sursei citate, este cea cu privire la funcţionarea instituţiilor audiovizuale publice locale. În proiectul adoptat în prima lectură, locul şi rolul acestora nu era bine reglementat. Stepaniuc a declarat că experţilor CoE le-a fost solicitată o opinie mai clară la acest subiect. Într-un comentariu special aceştia au recomandat ca instituţiile publice locale să activeze ca filiale sau birouri ale TRM. Stepaniuc a spus că în acest mod Companiei TRM îi sunt transferate atribuţii suplimentare, inclusiv financiare şi această chestiune mai trebuie să fie discutată în cadrul comisiei de profil. Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai instituţiilor audiovizuale, prezenţi la întrunire, s-au arătat nedumeriţi de faptul că sunt puşi în situaţia să discute despre modificările operate la proiectul CA cu doar 1 zi înainte de dezbaterea lor în comisia de profil şi cu doar 2 zile înainte de votarea în Parlament fără a li se prezenta înseşi modificările. În condiţiile unor astfel de dezbateri, au fost formulate mai multe obiecţii la noile prevederi ale proiectului. Alexandru Dorogan, preşedintele Asociaţiei Presei Electronice, a opinat că membrii CO ai Companiei TRM nu trebuie să fie numiţi de CCA. Conform lui, instituţia publică trebuie să fie supusă controlului public, de aceea urmează a fi identificat un mecanism care să asigure acest control. În caz contrar, mecanismul propus prin modificări nu va fi unul viabil şi sigur. De asemenea, a provocat discuţii şi prevederea transformării actualelor posturi publice locale de radio şi TV, inclusiv radio Antena C şi Euro TV Chişinău în filiale sau birouri ale TRM. Stepaniuc a dat asigurări că, referitor la acest subiect, încă nu s-a luat vreo decizie, dar a lăsat să se înţeleagă că membrii comisiei se vor conduce de recomandarea CoE. Alexandru Dorogan a declarat, la finele întrevederii, că este greu de judecat despre modificările făcute doar după expunerea lor de către autori, însă, se creează impresia că chiar dacă deputaţii nu au putut evita conformarea la recomandările experţilor europeni ca formă, totuşi nu s-a ajuns la esenţa schimbărilor propuse de aceştia. Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, Valeriu Saharneanu, a declarat pentru Info-Prim Neo că afirmaţiile despre modificările în proporţie de 80% nu exprimă şi natura acestor schimbări. El a opinat că au rămas suficiente subterfugii, actualul proiect CA fiind „mai rău şi mai neproductiv” decât actuala legislaţie. „Este clar că audiovizualul public va intra iarăşi sub controlul puterii, deoarece CO, care până acum păstra o doză de autonomie, acum va fi lipsit şi de aceasta, fiind numit de CCA. De asemenea, proiectul prevede distrugerea audiovizualului public local şi legiferează atacurile asupra celui privat”, susţine Saharneanu, concluzionând că actualul proiect al CA este departe de declaraţiile guvernanţilor de orientare spre standardele europene. Proiectul Codului Audiovizualului a fost elaborat de deputaţi comunişti, creştin-democraţi şi democraţi şi aprobat în prima lectură la 6 aprilie curent. Reprezentanţii altor formaţiuni politice, precum şi experţi în domeniu, jurnalişti, reprezentanţi ai societăţii civile au calificat documentul, în cadrul multiplelor dezbateri la această temă, drept unul de coloratură politică, care va permite şi în continuare imixtiunea puterii în audiovizualul autohton.