Sistemul financiar din Republica Moldova trebuie să devină o sursă solidă de protecție pentru consumatorii de servicii financiare, un factor de stabilitate pentru finanțele publice și generator de credibilitate pentru mediul internațional. Indiferent de culoarea politică care va predomina în următorul guvern, sistemul financiar trebuie să rămână un element central al planului de guvernare, cu priorități bazate atât pe punerea în practică a reformelor realizate până la moment, cât și pe cristalizarea unor noi direcții de dezvoltare și modernizare. Recomandările se regăsesc în Monitorul Financiar, prezentat marți, 16 aprilie, de către Centrul analitic independent Expert-Grup, transmite IPN.
Experții menționează că tendințele actuale din sistemul financiar sunt determinate în mare parte de reformele aplicate sectorului bancar după criza din 2014-2015. Lansate sub forma unor măsuri de stabilizare ce au urmărit printre altele reluarea cooperării cu principalii parteneri externi, acestea au continuat cu acțiuni de revizuire și ajustare a legislației. O mare parte din acțiuni guvernarea și le-a asumat în cadrul unui Memorandum cu FMI, care a pus un accent deosebit pe transparentizarea acționarilor bancari și fortificarea mecanismului de guvernanță corporativă. De asemenea, trecerea la standardele de reglementare și supraveghere Basel III a fost lansată conform calendarului negociat în cadrul Acordului de Asociere cu UE și presupune implementarea unor noi cerințe privind suficiența capitalului, tranzacțiile cu părțile afiliate, evaluarea și gestiunea riscurilor, regimul sancțiunilor etc.
Condițiile actuale în care se găsește sistemul financiar, potrivit Expert-Grup, oferă momentul oportun pentru continuarea reformelor în direcția dezvoltării și modernizării. Astfel, spre deosebire de acum zece ani, cea mai mare parte a sistemului este controlat de bănci sau grupuri financiare străine. Pe piață au intrat acționari cu renume și cu experiență pe plan regional și chiar internațional, cum ar fi Banca Transilvania la BC Victoriabank, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare la BC Moldova Agroindbank sau Intesa Sanpaolo la BC Eximbank. De altfel și condițiile macroeconomice prezintă o situație stabilă, cu o inflație în limitele coridorului țintit și dobânzi reduse la credite.
Totuși, pe lângă aceste tendințe pozitive există și o serie de dificultăți, care își au rădăcinile la fel în perioada crizei bancare, menționează experții. Acordarea garanțiilor pentru creditarea băncilor care în final au fost lichidate este una din cauzele principale ce a dus la apariția unui exces de lichiditate pe piața monetară, situație care presupune intervenții costisitoare pentru BNM. Mai mult ca atât, aceste intervenții au un efect dublu deoarece diminuează semnificativ interesul băncilor, și așa redus, de a credita economia reală. Adițional, revizuirea politicilor de creditare și scăderea încrederii populației în instituțiile bancare au creat premise pentru creșterea rapidă a sectorului de micro-finanțare și leasing. Creșterea necontrolată a acestui segment, fără fortificarea cadrului de protecție a consumatorilor, poate duce la o supra îndatorare a populației, cu riscuri de contagiune asupra sectorului bancar.
În baza constrângerilor identificate, recomandările experților țintesc fortificarea capacității instituțiilor financiare de a răspunde cerințelor și așteptărilor mediului de afaceri, Guvernului sau gospodăriilor casnice în ceea ce privește mobilizarea capitalului. De asemenea, accentul este pus pe eradicarea economiei informale prin creșterea incluziunii financiare, perfecționarea sistemelor de plăți și sporirea aptitudinilor financiare ale populației.
