Actualul sistem de remunerare a cadrelor didactice nu stimulează performanţa, profesorii nu sunt motivaţi să îşi sporească nivelul de calificare, iar managerii instituţiilor de învăţământ general au mai degrabă rolul de administrator, decât de director autonom. Acestea sunt concluziile unui studiu preliminar realizat de o companie estoniană de consultanţă – „Civitta”, angajată de către Ministerul Educaţiei să elaboreze noua formulă de salarizare a cadrelor didactice şi manageriale, transmite IPN.
În primul raport intermediar, liderul de echipă al companiei, Kęstutis Jovaišas, a accentuat necesitatea adaptării sistemului educaţional la dinamica situaţiei demografice şi a subliniat stringenţa întreprinderii măsurilor pentru a atrage tinerii specialişti. „În prezent doar 10% dintre absolvenţii de la specializările pedagogice se angajează în calitate de profesor sau educator. Dacă nu veţi acţiona, în anul 2021 numărul cadrelor didactice cu vârsta de pensionare va constitui 50% din numărul total de cadre didactice care activează în sistemul educaţional”, a declarat Kęstutis Jovaišas, citat într-un comunicat de presă remis de Ministerul Educaţiei.
Potrivit expertului estonian, remunerarea în funcţie de numărul de ore predate şi numărul de ani lucraţi în acelaşi loc nu este suficient de motivantă, deoarece nu se ţine cont de performanţa pedagogului şi nici de evoluţia profesională a acestuia. Obţinerea gradelor didactice nu schimbă prea mult situaţia, pentru că tehnicile de predare rămân aceleaşi, chiar dacă pedagogul a acces la un grad mai mare. De asemenea, beneficiul financiar este prea mic pentru a justifica efortul ce trebuie depus pentru a obţine un grad didactic, ceea ce explică interesul scăzut al pedagogilor, în special din mediul rural.
Experţii menţionează că scopul nu este de a avea cât mai mulţi învăţători cu grade, ci de a crea cât mai multe personalităţi-model pentru elevi. În acest context, experţii consideră că e necesar să fie implementate soluţii alternative, dar flexibile, care ar permite motivarea profesorilor.
Totodată, experţii recomandă de a continua reforma în sistemul educaţional, deoarece în şcolile cu un număr mai mare de copii performanţa academică a elevilor este mai mare, iar cadrele didactice au o pregătire mai bună. Numărul cadrelor manageriale, la fel, trebuie optimizat, or principiul „un director – o clădire” este costisitor şi nu este eficient. O mare provocare pentru sistemul educaţional din Republica Moldova este transformarea directorilor în adevăraţi lideri ai comunităţilor şcolare.
Experţii estonieni recomandă intensificarea transferului de cunoştinţe între cadre didactice şi între instituţii de învăţământ, instituirea mentoratului, angajarea directorilor nu doar cu experienţă didactică, ci mai degrabă cu abilităţi manageriale.
O viziune strategică privind noul sistem de remunerare urmează să fie prezentată în scurt timp.
