În contextul preluării de către Estonia a președinției Consiliului European, în a doua jumătate a anului 2017, ministrul estonian de externe, Sven Mikser, efectuează vizite în toate țările Parteneriatului Estic, anunțând politica de vecinătate drept o prioritate. La Chișinău șeful diplomației estoniene a venit pe 27 februarie.
---
– De ce ați planificat această vizită acum? Este pentru a îmbunătăți cooperarea sau pentru a schimba ceva în modul în care se derulează lucrurile?
– Relațiile dintre Estonia şi Moldova au fost foarte bune în ultimii 25 de ani. Estonia a încercat dintotdeauna să ajute Moldova prin expertiza şi experiența pe care o are. Moldova a fost identificată ca o țară prioritară în cooperarea pentru dezvoltare bilaterală. În plus, Estonia va deține președinția rotativă a Consiliului European, din a doua jumătate a anului 2017, iar țările din Parteneriatul Estic şi politica de vecinătate sunt o prioritate pentru Estonia. Mi-am propus să vizitez statele Parteneriatului Estic înainte de a deține președinția Consiliului pentru a vedea la ce etapă ne aflăm cu reformele şi agenda din Parteneriatul Estic.
– La briefingul de presă susținut la Chișinău ați menționat că Estonia oferă Moldovei 1 milion de euro anual pentru proiecte de dezvoltare. Ce domenii sunt finanțate?
– Sunt câteva proiecte în sectorul de sănătate, în sectorul juridic: au fost digitalizate dosarele instanțelor de judecată, Moldova a fost asistată în dezvoltarea unei platforme care monitorizează modul în care se implementează reforme. Totodată, Estonia oferă burse studenților moldoveni.
– Sunteţi primul oficial al UE care vizitează Moldova după învestirea președintelui Igor Dodon, care critică Acordul de Asociere. Cum se văd din exterior dezbaterile de la Chișinău dintre Președinție, Guvern şi Parlament privind modelul de dezvoltare: european sau euroasiatic?
– Există o varietate de viziuni în Moldova despre modul în care trebuie să aibă loc integrarea europeană şi care trebuie să fie nivelul de integrare al statului în structurile europene. Ar fi sănătos să existe un mesaj unic din partea tuturor reprezentanților puterii. Cât privește Estonia, noi respectăm deciziile luate de popor. Dacă Moldova vrea să se integreze în UE, Estonia este acolo să-i ofere ajutor. Am discutat aceste subiecte cu premierul, cu ministrul afacerilor externe şi cu președintele Republicii Moldova şi este foarte clar că există idei diverse despre modul în care Moldova trebuie să avanseze cu reformele şi aspirațiile europene.
Moldova deja beneficiază de Acordul de Asociere, de liberalizarea regimului de vize, de anumite reforme. Reformele sunt bune pentru cetățenii moldoveni şi pentru economia țării. Reformele nu trebuie făcute pentru că există anumite cerințe din partea UE, ci pentru propriile beneficii. Iar deciziile în acest sens rămân pe seama votanților moldoveni şi a liderilor pe care îi aleg.
– Ţările Baltice, inclusiv Estonia, au găsit soluții pentru a se proteja de presiunile externe. Ce poate face în acest sens un stat ca Republica Moldova, care nu este membru NATO sau EU?
– O parte a comunicării strategice presupune să explici propriilor cetățeni de ce sunt necesare reformele şi cum contribuie acestea la dezvoltarea statului. Moldova trebuie să decidă ce curs geostrategic este mai bun pentru dezvoltarea țării, apoi să muncească pentru a-şi atinge obiectivele respective. Acesta nu este niciodată o cale ușoară. În Estonia, până ca țara să devină membru al UE, a fost implementată o agendă consistentă de reforme, doar că exista un consens național, exista convingerea că implementarea reformelor este benefică pentru țară, pentru creșterea economică şi pentru generațiile viitoare. Dorința de a deveni membru al UE era o ambiție națională, deasupra obișnuitelor lupte politice. Cred că, dacă reușiți să transformați integrarea europeană în ceva ce este deasupra peisajului politic, atunci puteți să scăpați de influențe externe nedorite.
– Una dintre provocările cu care se confruntă Moldova este propaganda în mass-media, în special din partea Federației Ruse. Cum se luptă Estonia cu propaganda?
– Noi am luptat cu propaganda Federației Ruse pe multiple fronturi, dar cred că situația era diferită. Nu cred că cineva a luat vreodată în considerare opțiunea că Federația Rusă ar fi mai atractivă decât Uniunea Europeană. Dominația propagandei şi efectele sale psihologice le-am văzut cu mult înainte ca lupta cu știrile false şi conceptul de post-adevăr să devină unul la modă. Este o luptă asimetrică, dar nu poţi combate minciunile cu propriile tale minciuni. Cred că trebuie să depunem eforturi pentru a ne păstra valorile morale, iar singura armă împotriva minciunii este adevărul. În lupta pentru dominația informațională trebuie să-ți cunoști adversarul. Nu este suficient să te aperi şi să corectezi toate minciunile mediatizate, trebuie să identifici oponenții şi le dezvălui agenda ascunsă. Trebuie să arăţi oamenilor că ai un nivel moral înalt şi argumente mai puternice.
– Celelalte două state baltice, Lituania şi Letonia, au ambasade în Moldova. Estonia are pe agendă deschiderea unei misiuni diplomatice la Chișinău?
– Ne-am dori să avem ambasade în toate statele şi, evident, în toate țările europene, dar suntem o națiune mică, de 1,3 milioane de cetățeni, şi există limite financiare şi limite de resurse umane, dar trebuie să fim creativi. În prezent în Moldova este prezent un diplomat estonian care lucrează prin intermediul ambasadei Marii Britanii şi cred că este o soluție care ne ajută să folosim cât mai eficient resursele.
Suntem prezenți în Moldova prin intermediul estonienilor care muncesc în cadrul organizațiilor internaționale, oferind consultanta. Cred că astfel ne putem menține prezența folosind resursele pe care le avem pentru proiectele de dezvoltare descrise mai devreme. În prezent nu avem planuri pentru a trece la următorul nivel diplomatic, dar sunt mulțumit că ne putem menține prezența în forma actuală.
---
Sven Mikser are 43 de ani. Este ministrul afacerilor externe al Estoniei din noiembrie 2016. A fost ministru al apărării în două guverne anterioare, în perioada 2002-2003 şi 2014-2015. A fost președinte al partidului social democrat din Estonia în perioada 2010-2015. În 1999-2014 a fost deputat în parlamentul Estoniei.
Dan Caranfil, IPN
