„Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti (UNEJ) a luat cu îngrijorare act de declaraţiile prim-ministrului Republicii Moldova, Vladimir Filat, unde au fost aduse acuzaţii nejustificate şi neclare în adresa sistemului de executare a hotărârilor judecătoreşti şi prezentate unele informaţii denaturate”, se spune într-un comunicat de presă al Uniunii. Autorii documentului afirmă că executorii judecătoreşti acţionează exclusiv în temeiul unei hotărâri judecătoreşti şi sunt obligaţi să pună în executare titlurile executorii emise de instanţele de judecată. Ei declară că prim-ministrul a fost dezinformat în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti care au fost puse în executare, venin cu unele precizări în acest sens. Una dintre ele ţine de faptul că executarea hotărârilor judecătoreşti definitive (adică a celor emise de prima instanţă) nu a fost o novaţie legislativă instituită odată cu reforma sistemului de executare. Această normă a existat şi există atât în actele legislative de specialitate ale Republicii Moldova şi ale altor state, cât şi în Constituţia ţării. „Caracterul executoriu al hotărârilor judecătoreşti definitive (şi nu „irevocabile”) este consacrat şi de articolul 120 din Constituţie”, precizează comunicatul. „În particular, fiind vorba despre cazul BC „Moldova-Agroindbank”, ţinem să aducem la cunoştinţa publicului că în titlul executoriu prezentat executorului judecătoresc figura menţiunea judecătorului că încheierea a devenit definitivă. În acest context, executorul judecătoresc nu are dreptul să pună la îndoială sau să neglijeze această constatare a instanţei de judecată. Mai mult, încheierea în cauză devenise irevocabilă prin neatacare”, se spune în comunicat. „Persoanele care au făcut declaraţii în data de 5 septembrie omit să ţină cont de faptul că prin încheierea instanţei de judecată executorului judecătoresc i-a fost dispusă „continuarea efectuării măsurilor de executare silită” la momentul când acesta a suspendat executarea hotărârii emise în privinţa BC „Moldova-Agroindbank”. În aceeaşi ordine de idei, nu corespund realităţii nici afirmaţiile că, în temeiul adresărilor acţionarilor BC „Moldova-Agroindbank”, ar fi fost intentate proceduri disciplinare împotriva executorilor. În realitate, adresările acţionarilor recepţionate de Ministerul Justiţiei la 1 şi 11 august 2011 au fost transmise în adresa Colegiului disciplinar abia la 5 septembrie. Astfel, în ziua briefingului premierului din 5 septembrie, Colegiul disciplinar nici nu avea cum să se fi expus în privinţa admisibilităţii sesizării de intentare a procedurii disciplinare”, afirmă autorii documentului. UNEJ respinge şi afirmaţiile potrivit cărora lacunele legislative care ar fi fost admise în cadrul reformei executorilor judecătoreşti ar fi facilitat implementarea unor acţiuni de tip raider asupra sistemului bancar. „Ţinem să subliniem că pachetul de legi care au vizat reforma în cauză au fost expertizate de experţi internaţionali, care le-au apreciat ca fiind conforme standardelor internaţionale. Mai mult, datorită reuşitei reformei, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti a fost acceptată în organizaţia internaţională de profil, care, în acest context, a acordat distincţii prim-ministrului şi ministrului justiţiei pentru reformele progresiste promovate”, se mai spune în comunicat. Uniunea consideră că formulări de natura celor indicate mai sus, care instigă populaţia la neîncredere în sistemul de executare, în întreg corpul executorilor judecătoreşti, inclusiv în UNEJ, riscă să discrediteze calitatea pe care sistemul de executare a câştigat-o graţie reformei implementate într-un stat cu aspiraţii de integrare europeană. „Declaraţiile făcute public privind aprecierea apriori a caracterului ilegal al acţiunilor executorului judecătoresc şi afirmaţiile că executorului vizat îi va fi retrasă licenţa (până să se expună în acest sens organele competente) vor avea drept efect intimidarea executorilor judecătoreşti, fapt care, corelat cu intenţia Guvernului de a da caracter executoriu doar hotărârilor judecătoreşti irevocabile, va genera tergiversarea executării silite. Astfel, pericolul care se doreşte evitat – şi anume – scăderea credibilităţii ţării sub aspect de protecţie a proprietăţii – va deveni iminent. Or, o ţară cu un sistem de executare ineficient şi ezitant, supus controlului forţelor politice, nu poate fi un spaţiu sigur şi atractiv pentru investitori”, se spune în comunicatul Uniuni Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.