Interviu IPN cu Serhii Pirozhkov, Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, cu ocazia celei de-a 18-a aniversări de la adoptarea Constituţiei Ucrainei
---
- În ce măsură actuala Constituţie a Ucrainei răspunde aspiraţiilor cetăţenilor ţării?
- Actuala Constituţie a Ucrainei a fost adoptat cu 18 ani în urmă. Ea s-a născut în urma unor dispute fierbinţi şi îndelungate, purtate până noaptea târziu şi nu în zadar se spune că a fost „o noapte constituţională”. Era greu să se ajungă la un consens între diferite forţe politice, totuşi deputaţii împreună au ajuns la acest consens. Desigur, nu toate cerinţele şi interesele au fost luate în considerare, dar, în principal, Constituţia a consfinţit integritatea statului, suveranitatea Ucrainei şi limba ucraineană în calitate de limbă de stat. La fel, Constituţia a consfinţit principalele organe ale statului, inclusiv institutul preşedenţiei, Parlamentul şi Cabinetul de Miniştri. Ea a proclamat principiul separării puterilor între legislativ, executiv şi justiţie.
Ca orice Constituţie nouă, adoptată într-un stat tânăr, aceasta, desigur, are şi neajunsuri care, ulterior, au fost luate în considerare. Cel mai important este că în 2004, prin modificarea Constituţiei, a fost schimbat modelul statal. Din republică prezidenţială Ucraina a trecut la faza republicii parlamentare. În principiu, ca orice document, Constituţia are nevoie de perfecţionare la care în prezent lucrează noul preşedinte al ţări, Piotr Poroşenko.
- Care sunt punctele forte şi cele mai puţin tari ale Constituţiei ucrainene?
- Cred că punctul forte al Legii supreme a statului nostru este anume principiul separării puterilor, care este fixat în toate constituţiile democratice ale multor ţări, precum şi faptul că sunt protejate drepturile omului.
În ceea ce priveşte aspectele problematice, într-o oarecare măsură problema limbii a fost un subiect dureros pentru că unele forţe politice au cerut introducerea limbii ruse ca a doua limbă de stat, dar cred că această chestiune nu mai este valabilă. Pentru că noua putere, noul preşedinte a declarat clar că există o singură limbă de stat, dar trebuie să ţinem cont şi de interesele altor segmente ale populaţiei, de exemplu, ale etnicilor ruşi, care vorbesc limba rusă. Cred că noile modificări ale Constituţiei vor îngloba aceste condiţii şi se va acorda dreptul de utilizare deplină a limbii ruse în societatea ucraineană, dar limba de stat rămâne una singură, cea ucraineană.
- Condiţiile noi din Ucraina, precum şi din regiune în general, dictează şi alte schimbări majore în Constituţie?
- Noua putere din Ucraina, preşedintele Poroşenko, a depus deja în Parlament un proiect de modificare a Constituţiei, iar principala orientare priveşte necesitatea de a efectua descentralizarea puterii. În Ucraina a existat o verticală dură a puterii şi aceasta, desigur, paraliza iniţiativa comunităţilor locale în toate regiunile şi raioanele. Cred că acest lucru la moment este principala cerinţă şi o condiţie pentru dezvoltarea deplină a statului - de a lua în considerare particularităţile regionale de dezvoltare a societăţii, a populaţiei şi anume aceste aspecte vor fi incluse ca principal element de ajustare a Constituţiei actuale.
- Aţi vorbit despre drepturile omului ca fiind o particularitate distinctivă a unei Constituţii democratice într-un stat democratic. În ce măsură actuala Constituţie garantează respectarea drepturilor omului în Ucraina, precum şi suveranitatea şi independenţa ţării?
- Constituţia garantează, dar de la garanţii până la punerea în practică există o distanţă şi, din păcate, ca urmare a faptului că, de exemplu, unele ţări intervin în viaţa noastră internă, este încălcată şi suveranitatea noastră, şi capacitatea de a proteja drepturile omului. Organizaţia Naţiunilor Unite deja a pregătit un raport cu privire la respectarea drepturilor omului în Ucraina, în care sunt remarcate o serie de nereguli în acest domeniu. Cred că mai ales în Crimeea se încalcă drepturile omului şi în special ale grupurilor compacte a tătarilor din Crimeea, care timp de secole au locuit în această regiune, precum şi drepturile jurnaliştilor, libertatea presei, dar acestea sunt caracteristice pentru un stat tânăr.
Alina Marin, IPN
