În pofida restricțiilor sanitare globale, evenimentele politice din țările Parteneriatului Estic, precum și atitudinea din ce în ce mai asertivă a Federației Ruse în regiune au menținut Parteneriatul Estic pe agenda UE. În toamnă ar urma să aibă loc Summitul Parteneriatului Estic, amânat în 2020 pe motiv de pandemie. Iar rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din Republica Moldova s-ar putea plia cu noi semnificații pe obiectivele și indicatorii de termen lung pentru țările Parteneriatului Estic, în conformitate cu viziunea Comisiei Europene privind evoluția Parteneriatului Estic după 2020, publicată în martie a aceluiași an. Sunt păreri formulate marți, 20 iulie, la un eveniment online axat pe prioritățile Parteneriatului Estic într-un cadru post-pandemic, transmite IPN.
Participanții la eveniment au remarcat că elementul geopolitic a fost mai puțin prezent în campania electorală consumată, prevalând subiecte de importanță socio-economică, printre care, în prim-plan, combaterea corupției și eliminarea sărăciei. Aceasta, în viziunea lui Dan Iancu, director general al Departamentului Relația cu Vecinătatea Estică din Ministerul Afacerilor Externe al României, este un semn de maturizare a alegătorului moldovean, care are loc în condițiile unui angajament în creștere din partea UE. „Nu cred că am fi avut astăzi un vot atât de puternic pentru schimbare, pentru reforme, fără ceea ce s-a întîmplat în ultimii 10, poate 15 ani: apropierea fizică a frontierei Uniunii Europene de frontiera Republicii Moldova, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, care a adus schimbări pentru fiecare cetățean din Republica Moldova. Asta înseamnă o groază de lucruri: ridicarea vizelor, semnarea acordului de asociere, care are o componentă de liber schimb foarte solidă, oportunități de afaceri, mobilitate sporită...”, a remarcat Dan Iancu.
Cu sau fără componenta geopolitică, Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut un rezultat excelent nu pentru că a promis pensii și salarii majorate, ci lupta cu corupția, a observat directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău, Iulian Groza. „Această instabilitate, perpetuată de mulți ani în Republica Moldova, a obosit foarte mult cetățenii și, în același timp, oportunitatea preluării puterii de către forțe care ar putea, având și capacitate, și curaj să implementeze schimbări, începând de la curățirea sistemului, a determinat lumea să voteze. Chiar dacă unii dintre ei nu sunt adepții PAS”, a punctat directorul IPRE.
Angela Grămadă, președintele ONG-ului „Experts for Security and Global Affairs (ESGA) din București, a remarcat că, în condițiile unui sprijin masiv al politicilor de „tractare” a Republicii Moldova din impas, eficiența guvernării poate face posibilă, peste câțiva ani, adresarea unui mesaj de membership către UE. În altă ordine de idei, dânsa a remarcat nivelul scăzut al culturii politice al unor formațiuni. „A existat o multitudine de actori politici fără viziune de cum ar trebui să se dezvolte Republica Moldova în continuare și care ar trebui să fie acele proiecte naționale care ar trebui să fie promovate. Campania electorală a fost foarte agresivă, atât online, cât și offline. Competitorii electorali și-au aruncat foarte multe acuzații și unele dintre ele chiar au generat propagandă și dezinformare – în masă, aș spune”, a conchis președintele „Experts for Security and Global Affairs”.
Evenimentul a fost organizat de Biroul de la București al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung și Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană (SNSPA).
