Președintele ONG-ului „Lumea Liberă”, Artur Croitoru, consideră că referendumul din 20 octombrie era sortit eșecului din start și că s-a dovedit a fi o aventură eșuată. De la început, ideea a fost controversată și întâmpinată cu scepticism, mulți considerând-o manevră politică, a declarat Artur Croitor într-o conferință de presă la IPN.
Potrivit lui Croitor, „acest demers a fost o aventură, o încercare de a masca rezultatele neconcludente ale administrației actuale, iar referendumul era sortit eșecului din start, fiind perceput ca o încercare de a trage o bufniță pe glob, adică de a impune schimbări neviabile”.
Campania a fost marcată de acuzații de încălcare a legislației, iar criticii au subliniat că anumite acțiuni au denaturat procesul democratic, a subliniat Croitor. Printre neregulile semnalate de șeful organizației, se numără faptul că Maia Sandu nu și-a luat concediu în timpul campaniei, ceea ce ar fi conferit un avantaj inechitabil față de alți participanți. Mai mult, autoritățile de la Chișinău au limitat accesul cetățenilor moldoveni din Rusia la doar două secții de votare, comparativ cu un număr mai generos în Europa, ceea ce a ridicat suspiciuni de discriminare, a declarat Artur Croitor.
În cadrul acestui referendum, formularea a atras atenția asupra unor propuneri de modificare constituțională care ar fi introdus o ideologie oficială în textul Constituției, contrar articolului 5 din legea fundamentală a Moldovei, care interzice stabilirea unei ideologii oficiale, afirmă Croitor. „Este vorba despre o formă de renunțare la suveranitatea statului în favoarea deciziilor de la Bruxelles, iar Moldova risca să cedeze controlul asupra legislației proprii în favoarea actelor obligatorii emise de Uniunea Europeană”.
Rezultatul referendumului a confirmat previziunile: 750.000 de cetățeni au votat „pentru”, mult sub pragul de 1.648.553 de voturi necesare. Conform articolului 142 din Constituția Republicii Moldova și potrivit Codului Electoral, pentru ca modificările să fie validate, acestea ar fi trebuit susținute de majoritatea absolută a cetățenilor moldoveni înscriși pe listele electorale, consideră juristul.
Acum, dosarul referendumului este în mâinile Curții Constituționale, care trebuie să decidă dacă va valida rezultatul. Însă, având în vedere că schimbările propuse nu au întrunit numărul necesar de voturi, șansele ca acesta să fie aprobat sunt mici, afirmă Andrei Croitor. Aceta amintește că potrivit legii supreme, orice modificare constituțională necesită adoptarea unei legi cu o majoritate calificată de două treimi în Parlament, iar în prezent, partidul de guvernământ PAS deține 61 din cele 67 de mandate necesare pentru a promova astfel de schimbări.
Astfel, viitorul acestor propuneri este nesigur, subliniază Croitor. În opinia sa, oponenții proiectului consideră că este improbabil ca această inițiativă să obțină suportul politic necesar, mai ales în contextul scăderii popularității PAS și a apropiatelor alegeri parlamentare. Totodată, președintele țării va trebui să analizeze cu atenție direcția pe care o va urma în raport cu Uniunea Europeană, întrucât întregul proces al referendumului a demonstrat mai degrabă o lipsă de pregătire și respect pentru legislația Moldovei, consideră Andrei Croitor.
Această situație controversată a deschis discuții despre necesitatea unei abordări prudente și transparente în privința unor inițiative de asemenea amploare. „Ne aflăm într-un moment de cotitură, iar deciziile viitoare vor reflecta nu doar viziunea politică actuală, ci și valorile fundamentale ale Moldovei”, a concluzionat liderul ONG-ului „Lumea Liberă”, subliniind importanța implicării cetățenilor în toate etapele de luare a deciziilor majore.
Artur Croitor este antreprenor și președinte al Asociației Businessului Mic și Mijlociu „Lumea Liberă”. A candidat independent la alegerile prezidențiale din 2016 și la parlamentare în 2019.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
