Republica Moldova riscă să devină următoarea criză de securitate din Europa, iar pentru a evita acest lucru „statul captiv trebuie reîntors cetăţenilor săi”. Opinia aparţine secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland. Într-un articol de opinie, intitulat „Bring Moldova Back From the Brink” (Îndepărtaţi Moldova de la marginea prăpastiei), publicat în The New York Times, Jagland remarcă faptul că, în pofida unor succese pe calea integrării europene din ultimii şase ani, ţara „mai rămâne încă în mâna oligarhilor”.
„Mulţi mai privesc înspre Bruxelles în căutarea soluţiei, în timp ce alţii cred că bunăstarea se află în Uniunea Economică Eurasiatică, patronată de Rusia. Dar ceea ce uneşte ambele tabere este resentimentul evident faţă de elitele corupte. Întreabă un moldovean de rând prin ce diferă viaţa sub diferite partide şi, de regulă, vei auzi că nu-i nicio diferenţă”, remarcă Thorbjorn Jagland.
Referindu-se la „jaful secolului”, autorul spune că „scandalul a ajuns să ilustreze incapacitatea statului de a-şi proteja cetăţenii”. Jagland remarcă faptul că pe acest fundal s-a redus şi suportul extern. „Dacă autorităţile eşuează în a întreprinde tot ce este necesar pentru a restabili susţinerea externă – şi asta repede – ţara se va confrunta cu probleme economice serioase. Programele sociale pentru categoriile sărace şi vulnerabile vor fi restrânse chiar în ajunul friguroaselor luni ale iernii”, notează secretarul general al Consiliului Europei.
Jagland adaugă la aceasta şi îngrijorările multor moldoveni că regiunea transnistreană ar putea deveni o a doua Crimee. „Lecţia clară care vine din Ucraina e că în Europa zilei de azi trăinicia şi stabilitatea unui stat depinde de angajamentul său faţă de democraţie şi principiul statului de drept. Anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia a avut un profund efect destabilizator, dar nu trebuie să uităm niciodată că în Ucraina criza a izvorât din adânca dezamăgire a populaţiei faţă de instituţiile politice”.
Pentru a evita o criză, Thorbjorn Jagland sfătuieşte Republicii Moldova să rezolve problema cu băncile, iar guvernul trebuie să înceapă imediat să epureze oficialii corupţi din organele publice. Judecătorii, unii dintre care foarte sus-puşi, care au fost acuzaţi că au abuzat în mod sfruntat de putere, trebuie anchetaţi. Organele de drept, de asemenea, trebuie să facă tot ce le stă în putere şi să reţină persoanele ce se fac vinovate de marele jaf bancar.
Autorul mai consideră că amestecul politicului trebuie eliminat din sistemul judiciar, iar Parlamentul trebuie să adopte de urgenţă proiectul legislativ care ar garanta imparţialitatea procurorilor. „Iar pentru a se demonstra că nimeni nu poate fi mai presus de lege, trebuie să se limiteze imunitatea generală de care se bucură deputaţii din Parlament”, spune Thorbjorn Jagland.
La un nivel mai fundamental, Jagland consideră că Moldova trebuie să implementeze mecanismele de control fundamentale care există în orice democraţie. „Principalele organe anti-corupţie – Centrul Naţional Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate şi Procuratura Generală – trebuie să beneficieze de independenţă, cu atribuţii clare şi forţă veritabilă. Sunt necesare şi restricţii serioase în domeniul finanţării partidelor pentru a reduce influenţa banilor mari asupra politicului. Va fi nevoie şi de noi reguli pentru a fărâmiţa monopolurile de media şi a oferi jurnaliştilor critici o mai bună protecţie.”
„În ciuda multor ani plini de dezamăgire, mulţi cetăţeni ai Moldovei păstrează ambiţii mari pentru ţara lor. Ei susţin că, odată scăpată de corupţie, aceasta se poate transforma. Dar mai întâi, acest stat captiv trebuie reîntors cetăţenilor săi”, a concluzionat secretarul general al Consiliului Europei, fost premier şi ministru de externe al Norvegiei.
