_.png)
Cercetările experților de la Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras” au evidențiat o tendință de creștere semnificativă a eroziunii malurilor râului în bazinul Bălțata. Foarte puține sectoare, reprezentând doar 0,3% din lungimea cursurilor principale, au arătat o reducere a eroziunii malurilor în perioada analizată. Rezultatele arată, de asemenea, că terenurile cultivate ar putea avea cel mai puternic impact asupra eroziunii malurilor râului în timp, pe când zonele relativ mari acoperite cu apă sunt mult mai importante pentru o eroziune în creștere decât orice alt tip de utilizare a terenului. Pentru a ajunge la aceste concluzii, au fost create și implementate tehnologii inovatoare în evaluarea eroziunilor solului și sedimentelor în Moldova.
Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al Asociației „Eco-Tiras”, doctorul în științe biologice Ilia Trombițki, a declarat că în cadrul proiectului au fost utilizate două modele hidrologice. SWAT – Soil and Water Assessment Tool și WEPP – Water Erosion Prediction Project. Modelarea SWAT a potențialului scurgerii anuale a râului Bălțata în condițiile climatice actuale (1981-2020) poate ajunge la 0,048 km3. Totodată, având în vedere o părtinire incontestabilă a acestor estimări din cauza presingului antropic asupra bazinului hidrografic, potrivit lui, aceste rezultate ar trebui luate în considerare cu o oarecare prudență, ele oferind o bază pentru evaluarea impacturilor așteptate din cauza schimbărilor climatice.
Modelarea WEPP a stimulat pierderile de sol și producția de sedimente în bazinul râului Bălțata, cauzate de eroziunile plăcilor și malurilor albiei în urma modificărilor hidraulice. În majoritatea bazinelor hidrografice sedimentele anuale la hectar sunt mai mici de 1/4 t, urmate de zonele cu sedimente de la 1/4 până la 1/2 t și doar în albia mai mică ajungând la 1-2 t. Valoarea totală a pierderii de sol, estimată prin abordarea onsite, s-a ridicat la circa 21542 t/an. Pe lângă aceasta, metoda dată a oferit un grad sporit de detaliere a pierderilor de sol în bazin.
Totodată, au fost utilizate tehnici de teledetecție la identificarea și cartografierea zonelor predispuse eroziunii. Analiza rezultatelor cercetărilor a arătat că doar 8,37% din suprafața bazinului Bălțata este afectată de eroziune sau expusă acesteia. Formele dominante ale eroziunii sunt alunecările de teren, care acoperă suprafețe de două ori mai mari decât rigolele, ocupând 40% din zona predispusă la eroziune unde se observă o expunere moderată pe 32%, o expunere redusă pe 23% și o expunere sporită cu puțin peste 4% a acestei zone. Analiza a inclus și distribuția eroziunii în funcție de pante, soluri și utilizarea terenului.
Olga Crivova, expertă a proiectului, a menționat că o altă metodă utilizată a fost RUSLE – Ecuația Universală a Pierderilor de Sol. Pentru zona proiectului, această metodă permite să fie estimată susceptibilitatea la eroziune cu o rezoluție de zece metri. Malul drept al râului Bălțata are cea mai mare pondere de versanți abrupți din întreg bazinul hidrografic. Însă, datorită faptului că aceeași zonă are majoritatea suprafețelor extinse cu păduri, precum și jumătate din livezi și podgorii din bazinului, pierderea anuală de sol sub aceste plantații este destul de mică. Totodată, acolo unde efectul protector al acoperirii vegetale este absent, am observat zona cea mai predispusă la eroziune – la sud de satul Bălțata.
Un element al cercetărilor din proiect l-a reprezentat colectorul deșeurilor plutitoare. El a fost utilizat ca instrument de prevenire a poluării râurilor, fiind instalat pe râul Răut. Instalația permite colectarea deșeurilor din plastic și alți poluanți fizici flotabili de pe suprafața unei porțiuni a râului. Colectorul de captare a fost proiectat, construit și instalat de ONG-ul subcontractant al proiectului „Renașterea Rurală” (Chișinău). Colectorul de captare adună aproximativ o tonă de deșeu pe lună, împiedicând ca acesta să ajungă în râul Nistru, iar apoi în Marea Neagră. Toate deșeurile colectate sunt sortate, iar plasticul este transportat la fabrica de reciclare.
Acțiunile și cercetările s-au desfășurat în cadrul proiectului „Protecția cursurilor de apă pentru o Mare Neagră curată, prin monitorizarea inovatoare cu instrumente comune de control și practici bazate pe natură în vederea reducerii sedimentelor și poluării cu deșeuri din plastic (BSB963)” a fost realizat în perioada iulie 2020-iulie 2023. Proiectul este finanțat în cadrul UE INTERREG IV „Programul operațional comun 2014 pentru bazinul Mării Negre 2014-2020”. Bugetul total pentru cinci țări participante în proiect este de peste 907 mii de euro, dintre care peste 834 de mii de euro – contribuția Uniunii Europene.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
