Scoaterea posturilor de pacificatori ar trebui să fie o prioritate pentru formatul 5+2, expert

{Reluare din 2 ianuarie} Subiectul privind scoaterea posturilor militare de pacificatori ar trebui să fie prioritar pe agenda negocierilor în formatul 5+2. De această părere este preşedintele Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole. Expertul în domeniul drepturilor omului a declarat că incidentul de la postul trilateral al forţelor de pacificare nr. 9, unde un pacificator a rănit mortal un localnic, ar trebui să oblige autorităţile constituţionale să ajungă la anumite rezultate, transmite Info-Prim Neo. Preşedintele Promo-LEX spune că este straniu că acest caz a avut loc tocmai în momentul în care la Tiraspol a avut loc schimbarea de regim. „Şevciuk (noul lider, n.r.) a declarat că va face mai uşoară traversarea acestor posturi ilegale. Evident, există cercuri şi la Tiraspol, şi la Moscova, cărora un astfel de gest nu le-ar conveni”, a menţionat juristul. Potrivit lui Ion Manole, de nenumărate ori s-a menţionat despre faptul că aceste posturi nu au niciun rol, niciun scop şi nicio importanţă. „Dacă forţele pacificatoare au rolul de a preveni un nou conflict sau o nouă confruntare militară între malul stâng şi drept, aşa cum se pretinde, atunci nu înţeleg de ce aceste posturi sunt amplasate în interiorul teritoriului controlat de către autorităţile centrale? În această situaţie nu este clar pe cine şi de cine apără aceste posturi. Pe Pârâta de Chişinău sau pe Chişinău de Pârâta”, a menţionat juristul. Expertul a mai spus că protestele localnicilor ar putea avea un anumit efect, dar proteste au mai avut loc şi la postul de la Pohrebea şi acestea nu s-au soldat cu nimic. „Oamenii s-au revoltat, dar dacă nu au primit atenţia cuvenită din partea autorităţilor, din partea comunităţii internaţionale, au cedat”, a menţionat Ion Manole. Asociaţia Promo-LEX va oferi asistenţă juridică familiei tânărului decedat. Potrivit lui Ion Manole, este nevoie de o examinare atentă a circumstanţelor pentru a vedea ce se poate face. „Persoana care a împuşcat este vinovată de moartea tânărului. Acum urmează să vedem care este comportamentul autorităţilor, care este procedura, care este situaţia şi statutul acestor pacificatori pentru a vedea care este calea cea mai corectă pentru a apăra drepturile localnicilor. Este un caz care nu se întâmplă în fiecare zi. În 20 de ani nu am avut aşa ceva. Este destul de complicat, dar sunt sigur că există posibilităţi la nivel naţional de a apăra drepturile acestei familii”, a menţionat juristul. Ion Manole a mai spus că acum este importat să fie analizate acţiunile şefului schimbului de post nr.9. „Eu personal am fost acolo şi am văzut urmele gloanţelor trase în acest automobil. Conform observaţiilor, putem spune foarte clar că persoana a fost împuşcată în spate, când nu prezinta niciun pericol pentru cel care a tras şi nu a atentat în niciun mod la viaţa şi sănătatea celor care stau la aceste posturi. Este evident că nu contează în ce stare era tânărul în care s-a tras. Contează incompetenţa sau reavoinţa ofiţerului rus care a împuşcat în spate un om nevinovat, un om neînarmat”, a spus juristul. Vadim Pisari a murit la spital, la scurt timp după ce a fost rănit de către şeful schimbului de post nr.9, pe segmentul podului de peste râul Nistru. Tragedia s-a produs în dimineaţa zilei de 1 ianuarie. Potrivit Procuraturii Dubăsari, victima se deplasa cu un automobil din satul Pârâta spre localitatea Vadul lui Vodă. În viteză a dezbătut bara de protecţie a postului nr. 9 şi a plecat de la faţa locului fără a reacţiona la semnalul santinelelor de post de a opri. Peste puţin timp, făcând cale întoarsă pe acelaşi segment, şoferul a fost semnalat din nou să oprească, dar tot nu a reacţionat. Şeful schimbului de post a efectuat câteva trageri din arma din dotare AKC 74. Un glonţ a străpuns uşa pasagerului din stânga şi a pătruns prin scaunul şoferului, rănindu-l grav în regiunea spatelui. În urma conflictului armat din primăvara-vara anului 1992 şi a semnării de către Rusia şi Moldova a Acordului cu privire la principiile reglementarii paşnice a conflictului (21 iulie 1992), de-a lungul râului Nistru a fost instituită Zona de Securitate, din care trebuiau să fie retrase forţele militare şi militarizate, obiectiv nerealizat însă de partea transnistreană. La decizia Comisiei Unificate de Control, instituită pentru realizarea obiectivelor din acord, în Zona de Securitate au fost introduse forţe mixte de menţinere a păcii. Moldova pledează pentru înlocuirea trupelor militare de menţinere a păcii cu forţe civile cu mandat internaţional.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE