Introducere

În urma multiplelor scandaluri de rezonanţă, provocate în special de furtul unui miliard de  dolari din sistemul bancar şi încercarea de a legaliza banii furaţi prin aşa numitul „proiect de liberalizare a capitalului”, Partidul Democrat din Moldova (PD) s-a compromis şi a pierdut credibilitatea, înregistrând în sondaje scoruri de 2-4 %. Dar, pentru a fugi de răspundere, oligarhul care conduce PD şi a capturat cele trei ramuri ale puterii de stat,  tinde cu orice preţ să rămână la guvernare. După ce a testat votul uninominal în Gagauzia, reuşind să „convingă” prin corupere şi şantaj marea parte a aleşilor locali să treacă în tabăra democraţilor, oligarhul încearcă să aplice acest experiment pe scară naţională.

Pentru a-şi garanta succesul şi a se menţine la guvernare, PD a venit cu iniţiativa de a schimba sistemul electoral înainte de alegeri. Deşi aparent PD insistă asupra unui sistem uninominal de alegere a deputaţilor în Parlament, partidul ar fi satisfăcut de introducerea unui sistem mixt de alegere a deputaţilor. În acest scop, se pare că PD a făcut o înţelegere cu Partidul Socialiştilor (PSRM) care este iniţiatorul instituirii sistemului electoral mixt. Ambele partide au imitat o luptă politică intensă pe marginea proiectelor, însă acestea  sunt foarte apropiate ca structură şi conţinut, excepţie fiind doar denumirea sistemului electoral.

Simulând contradicţiile, ambele partide impun şi populaţiei, si partenerilor de dezvoltare să aleagă una din două opţiuni: ori guvernarea actuală coruptă în frunte cu oligarhul care se declară pro-european, ori PSRM dirijat de un lider pro-rus. Nici o opţiune, nici alta nu satisface cerinţelor populaţiei cu aspiraţii europene.

În martie-aprilie curent, în Parlamentul Republicii Moldova au fost înregistrate două proiecte de legi: proiectul care prevede trecerea la sistemul de alegere a deputaţilor pe circumscripţii uninominale înaintat de fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat (PD) şi  proiectul de lege privind sistemul electoral mixt (în care jumătate din deputaţi urmează a fi aleşi conform sistemului existent pe liste închise într-o circumscripţie naţională, iar altă jumătate – pe circumscripţii uninominale), înaintat de Partidul Socialiştilor (PSRM).

Proiectul PSRM repetă exact structura proiectului PD, formulările pentru termeni fiind identice, o serie de articole şi modificări tehnice fiind similare, doar cu menţiunea că se referă la un sistem mixt. Noua redacţie a Titlului III din Codul Electoral, propusă de PSRM repetă în proporţie de cel puţin 70% conţinutul din proiectul PD.

În pofida similitudinilor din aceste proiecte, ambele partide au imitat o luptă politică intensă pe marginea proiectelor.

La începutul lui mai, fără a avea avizele Guvernului, a comisiilor parlamentare, evaluarea de impact, avizul Comisiei de la Veneţia ş.a., preşedintele parlamentului a propus includerea pe ordinea de zi a proiectului uninominal pentru aprobare în prima lectură. În aceeaşi zi, după o negociere cu PSRM, a fost votată includerea pe ordinea de zi şi a proiectului PSRM. Ambele proiecte au fost avizate de Comisia Juridică a Parlamentului în doar jumătate de oră şi ambele au fost votate în prima lectură. Ulterior, prin hotărârea Parlamentului, proiectele au fost comasate în unul singur, având la bază proiectul PSRM cu sistem mixt.

Organizaţiile societăţii civile au condamnat aranjamentele dintre PD şi PSRM, precum şi  încălcarea flagrantă a normelor legale prin care s-a ajuns la această decizie, precum şi au solicitat partenerii de dezvoltare să condamne adoptarea proiectelor de legi şi să înceteze orice susţinere a iniţiativelor actualei guvernări, dacă Parlamentul va adopta unul din aceste proiecte[1].

Propunerea de modificare a sistemului electoral încalcă recomandările Comisiei de la Veneţia.

Având în vedere faptul că, în partea ce ţine alegerea deputaţilor pe circumscripţii, cele două proiecte sunt practic identice (adică este clar că proiectul PSRM a fost parte a unui scenariu comun cu PD), este destul de clar care vor fi prevederile proiectului final. La fel, este clară intenţia autorilor şi promotorilor acestor proiecte referitor la respectarea principiilor, normelor şi procedurilor recomandate de Ghidul Bunelor Practici în Materie Electorală a Comisiei de la Veneţia[2].

Din lipsă de spaţiu, nu vom prezenta toate încălcările pe care le conţin ambele proiecte, ne vom referi doar la o parte dintre cele mai importante.

Propunerile încalcă principiile fundamentale a patrimoniului electoral european şi anume principiul alegerilor prin vot universal şi egal. Principiul votului universal este încălcat prin limitarea dreptului de vot doar cetăţenilor care deţin domiciliu juridic în raza circumscripţiei electorale. Această limitare va face imposibilă votarea a peste un milion de cetăţeni peste hotare, deoarece aceştia au un domiciliu juridic în ţară, la fel vor fi afectaţi sute de mii de cetăţeni care locuiesc în alte localităţi decât cele în care au domiciliu şi cei care nu deţin un domiciliu juridic. În total, va fi imposibilă participarea la alegeri a aproape jumătate din totalul de cetăţeni cu drept de vot conform Constituţiei. Cauza acestei situaţii fără precedent este în modul de formare a listelor electorale, acestea nu sunt formate aşa cum recomandă Comisia de la Veneţia – conform locului de trai, dar în baza registrului de stat a actelor de identitate.

Principiul sufragiului egal este încălcat în principal de admisibilitatea în proiectul 123 a posibilităţii votării de către un alegător pentru candidaţii din circumscripţia naţională, nu şi cea uninominală. Acest fapt este o încălcare vădită a egalităţii votului, aşa cum o recomandă Comisia de la Veneţia. Reglementările propuse anulează principiul votului egal prin modalitatea de creare a circumscripţiilor uninominale. Autorii propun ca circumscripţiile să fie formate doar în baza numărului de alegători din listele electorale de bază. Mai mult, propunerea autorilor (este identică în ambele proiecte) lasă loc de delimitări abuzive, într-o circumscripţie ar putea intra localităţi care nici măcar nu sunt vecine, chiar şi din multiple raioane ale ţării. Dar cel mai important este că numărul real de cetăţeni cu drept de vot în limitele fiecărei circumscripţii diferă foarte mult de numărul celor înscrişi pe liste electorale. Astfel în Chişinău locuiesc mult mai mulţi cetăţeni decât deţin domiciliu, iar în raioanele preponderent rurale, până la 50% din cetăţenii cu drept de vot sunt plecaţi peste hotare sau locuiesc în Chişinău. Trebuie să remarcă că sunt grav încălcate recomandările Comisiei de la Veneţia şi în ceea ce ţine de revizuirea limitelor unei circumscripţii, a criteriilor care stau la baza delimitării.

Vom prezenta şi o mică parte dintre recomandările Comisiei de la Veneţia care sunt încălcate de proiectul de modificare a Codului Electoral.

1. Prevederile concrete de formare a circumscripţiilor uninominale şi limitele acestora vor fi decise în baza unui regulament aprobat de către Comisia Electorală Centrală (CEC), în timp ce Comisia de la Veneţia recomandă includerea acestora la nivel legislativ superior, chiar constituţional pe unele aspecte;
2. Revizuirea limitelor circumscripţiilor va putea fi făcută de către CEC cu mai puţin de un an înainte de alegeri, în timp ce recomandarea este ca astfel de decizii să poată fi luate nu mai târziu de un an în ajunul alegerilor în baza expertizei unei comisii speciale independente. Mai mult, proiectul de lege oferă CEC-ului 6 luni de la data intrării în vigoare a legii noi pentru a delimita fiecare circumscripţie, ceea ce înseamnă că chiar prima delimitare se va putea face cu mai puţin de un an înainte de alegerile parlamentare din 2018. Comisia de la Veneţia consideră limitele circumscripţiilor electorale un element fundamental al legislaţiei electorale, iar acestea nu pot fi amendate în apropierea alegerilor;
3. Autorii ambelor proiecte insistă asupra aplicării noului sistem chiar pentru următorul scrutin, chiar dacă recomandarea este să fie aplicată orice modificare substanţială abia pentru următorul ciclu electoral;
4. Sistemul de examinare a contestaţiilor şi judecarea cauzelor electorale trebuie să fie foarte clar, iar competenţele fiecărei instanţe trebuie să fie foarte clare, conflictul de jurisdicţii fiind inadmisibil. Pe de altă parte, autorii propun ca examinarea cauzelor electorale să fie făcută de instanţele de circumscripţie. Având în vedere harta organizării judecătoreşti[3] şi modalitatea propusă de formare a circumscripţiilor, este clar că în unele circumscripţii vor intra localităţi din jurisdicţia diferitor instanţe, ceea ce creează un conflict inadmisibil de jurisdicţie. Putem să adăugăm şi faptul că judecătoriile de circumscripţie nu deţin nici nivelul de cunoştinţe, nici de integritate şi încredere din partea cetăţenilor, pentru a putea deveni actor important în procesul electoral. În general ar fi recomandabilă pentru Republica Moldova excluderea instanţelor judecătoreşti de drept comun din procesul electoral. Examinarea contestaţiilor şi judecarea acestora fiind pusă pe seama consiliilor electorale, a CEC şi Curţii Constituţionale.
5. Comisia de la Veneţia cere expres oferirea accesului concurenţilor electorali la presa publică şi privată. În loc de aceasta, autorii propun excluderea tuturor obligaţiilor pentru mass-media, păstrând doar obligaţia presei locale să desfăşoare dezbateri, în cazul candidaţilor pe circumscripţii.
6. Limitele circumscripţiilor electorale vor fi formate după nişte criterii total vagi, mai mult, din recomandările Comisiei de la Veneţia şi practica mondială, desprindem foarte clar că o circumscripţie nu poate cuprinde localităţi din diferite regiuni administrative. În cazul Republicii Moldova nu este posibilă respectarea acestui criteriu până la executarea reformei teritorial-administrative.

Trebuie să menţionăm că în spaţiul public se manipulează foarte mult pe marginea recomandărilor Comisiei de la Veneţia ca fiind neimportante, se pedalează idea că fiecare stat este liber să îşi aleagă sistemul electoral. De aceea vom cita clar prevederea din Ghidul Bunelor Practici în Materie Electorală a Comisiei de la Veneţia: ”Within the respect of the above-mentioned principles, any electoral system may be chosen.” Adică autorii sunt obligaţi să ajusteze orice modificare a Codului Electoral la recomandările Comisiei de la Veneţia, în baza obligaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova. Ţinem să reamintim că încălcările descrise mai sus reprezintă doar o mică parte din neconcordanţele recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

Modificarea sistemului electoral în condiţiile actuale va avea efecte dezastruoase asupra dezvoltării democratice a Republicii Moldova

Trecerea la orice formă de alegere a deputaţilor pe circumscripţii uninominale va avea numeroase efecte negative, Republica Moldova nu este, pur şi simplu pregătită pentru un astfel de sistem. Mai jos ne vom referi doar la trei dintre cele mai importante efecte negative: scăderea legitimităţii Parlamentului, creşterea discriminării şi corupţiei în gestionarea fondurilor publice şi rolul disproporţional al justiţiei în procesul electoral.

În cazul alegerii deputaţilor după sistemul propus de formare a circumscripţiilor, numărul real de alegători din fiecare dintre ele va varia foarte mult. Având în vedere alegerea deputaţilor după sistemul First Pass The Post (FPTP), în unele circumscripţii vor câştiga candidaţi cu 3-4 mii voturi, în altele cu 15-20 mii, ceea ce va crea o discrepanţă inadmisibilă de reprezentativitate. Mai mult, în total, toţi deputaţii vor reprezenta maxim 25-30% dintre cei care participă la vot. Pentru comparaţie, până acum, partidele care nimereau în Parlament reprezentau votul a peste 85% votanţi. Din cauza sistemului FPTP, nu va mai conta atât de mult prezenţa la alegeri, iar aceasta va scădea, în special în diaspora. Dacă va fi aplicată restricţia domiciliului (iar schimbarea modului de formare a listelor electorale până la următoarele alegeri este imposibilă), atunci circa jumătate dintre alegători nu vor putea să îşi exercite dreptul la vot. În final, deputaţii viitorului Parlament vor reprezenta maxim 15% dintre alegătorii cu drept de vot. Iar acestea sunt doar unele aspecte ale scăderii legitimităţii Parlamentului.

În cadrul legal existent, Parlamentul aprobă bugetele de investiţii şi dezvoltare a localităţilor. În cazul deputaţilor aleşi pe circumscripţii care vor fi la guvernare, aceştia vor direcţiona toate fondurile doar către circumscripţiile din care provin. Astfel localităţile din circumscripţiile cu deputaţi de opoziţie vor fi discriminate. Mai mult, deputaţii aleşi pe circumscripţii nu vor putea rămâne în opoziţie, pentru că vor afecta finanţarea bugetelor locale. Pe lângă aceasta, deputaţii de circumscripţie vor direcţiona direct, sau prin intermediul Guvernului numit de ei, bani către clientela economică locale ce i-a susţinut la alegeri (contracte, subvenţii, granturi). Campaniile electorale pe circumscripţii sunt foarte costisitoare, ceea ce va cataliza formarea grupărilor politico-economice locale, setate pe gestionarea fluxurilor de bani publici, exact cum s-a întâmplat în Ucraina. Până la definitivarea decentralizării financiare, astfel încât fiecare comunitate să primească finanţare fără influenţa majoră a Parlamentului sau Guvernului, nu putem admite o schimbare a sistemului electoral. Încă o precondiţie evidentă este reforma teritorial-administrativă şi decentralizarea vieţii politice prin formarea unor nuclee a partidelor politice la nivelul fiecărei viitoare circumscripţii.

În condiţiile când justiţia în Republica Moldova este coruptă, controlată politic, suferă de o neîncredere cvasi-totală din partea cetăţenilor, autorii proiectului propun creşterea rolului acesteia în procesul electoral. Fără să intrăm în detalii, trebuie să accentuăm pericolul excluderii candidaţilor incomozi guvernării prin decizii discreţionare a judecătoriilor de circumscripţie. Justiţia din Republica Moldova s-a implicat în repetate rânduri în interesul guvernării în procese electorale – a decis abuziv excluderea unui partid important chiar cu trei zile în ajun de alegeri, a interzis desfăşurarea referendumurilor naţionale şi locale, a menţinut în cursa electorală partide care utilizau abuziv simbolurile altor partide. În situaţia când presa nici nu are acces şi nici capacităţi pentru a monitoriza acţiunile judecătorilor de circumscripţie, excluderea cu puţin timp înainte de alegeri a unor candidaţi incomozi puterii pe motive inventate sau irelevante este absolut posibilă. Până la reformarea deplină şi asigurarea independenţei şi integrităţii justiţiei în Republica Moldova, nu putem să vorbim despre admisibilitatea acesteia în procesul electoral, în special în cazul alegerilor pe circumscripţii.

Tentativa de modificare a sistemului electoral este o manipulare partizană

Comisia de la Veneţia se referă clar că orice modificare a sistemului electoral ”care must be taken to avoid not only manipulation to the advantage of the party in power, but even the mere semblance of manipulation”. Din analiza ambelor proiecte de lege deducem fără dubii că proiectul de modificare a sistemului electoral urmăreşte să favorizeze două partide în diferită măsură la următoarele alegeri.

Cel mai favorizat este Partidul Democrat care controlează justiţia, executivul, organele de forţă, majoritatea administraţiilor locale, mass-media, resurse financiare nelimitate. Toate acestea au fost obţinute pe cale abuzivă, prin şantaj şi corupere. În aceste condiţii, PD va putea beneficia de un control deplin asupra procesului electoral, va putea interveni prin justiţia controlată pentru a elimina concurenţii. În altă ordine de idei, în sistemul electoral actual, majoritatea sondajelor de opinie nu oferă PD şanse mari să treacă de pragul electoral de 6%.

În cazul PSRM, alegerea deputaţilor după sistemul FPTP este o garanţie a victoriei candidaţilor acestui partid în majoritatea circumscripţiilor, chiar dacă vor acumula la nivel naţional doar 30%. Scorul PSRM în fiecare circumscripţie în parte îi va permite clasarea candidaţilor ei pe primul loc.

Este vizibilă o înţelegere de culise între cele două partide, anume acestea au de beneficiat în defavoarea oponenţilor săi – partidele pro-europene de dreapta. Prin manipularea sistemului electoral şi utilizarea resurselor şi justiţiei controlate, acestea două partide au posibilitatea să îşi împartă între ele locurile în următorul Parlament. Chiar şi categoriile de cetăţeni care vor fi lipsite de dreptul de vot (diaspora şi locuitorii Chişinăului) sunt cei care votează în proporţie majoritară pentru partidele pro-europene.
 

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenţia de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea şi esenţa conţinutului comunicatului, prezentat spre publicare şi/sau distribuire