Anul 2006 pentru economia naţională, pe lângă şocurile externe la care este expusă R. Moldova, este semnificativ prin faptul că expiră termenul de realizare a mult-trâmbiţatului, dar poate cel mai important document de politici social-economice pe termen mediu de până acum – Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Şi deşi încă nu s-a reuşit o contabilizare a efectelor produse de aceasta (Guvernul încă urmează să prezinte un raport în acest sens), deja se vorbeşte de o nouă strategie. La încheierea sesiunii parlamentare de primăvară-vară, spicherul Marian Lupu a menţionat că Legislativul va solicita Guvernului elaborarea proiectului unei noi Strategii. Lupu a vorbit despre aceasta şi în contextul că încă nu s-a ajuns la o viziune clară privind formatul următoarei strategii de dezvoltare a R. Moldova pe termen mediu. Astfel, se sugerează că noul document ar putea să fie unul de bază, care va indica traseul economic pe care îl va parcurge R. Moldova în următorii ani. Totuşi, apare întrebarea firească: De ce încă o SCERS, dacă deja am avut una? În primul rând, trebuie să menţionăm că, pe lângă faptul că stabileşte unele obiective de dezvoltare şi reducere a sărăciei, Strategia este un important document de uz extern şi nu doar intern. Adică este punctul de bază de la care pornesc discuţiile cu organismele financiare internaţionale şi donatorii externi, instituţii care şi-au anunţat disponibilitatea de a finanţa cea mai mare parte din acţiunile prevăzute de strategie şi care urmăresc cu atenţie toate evoluţiile în acest sens. În rândul doi, trebuie să ţinem cont că Strategia este unul din cele mai “tărăgănate” documente elaborate vreo dată de Cabinetul de Miniştri, cu importante încălcări ale termenelor de lansare, dar şi de implementare. Începuturile elaborării strategiei au fost puse încă de Guvernul Braghiş, în anul 2000, ca finalizarea şi, respectiv, aprobarea documentului să dateze cu sfârşitul anului 2004. Astfel, deşi Strategia este prevăzută pentru anii 2004-2006, primul an practic a fost pierdut, pentru implementarea propriu-zisă rămânând doar doi ani. În acelaşi timp, pentru realizarea cu succes a SCERS, Guvernului îi lipsea unul dintre cele mai importante instrumente – un nou program cu Fondul Monetar Internaţional, care ar fi permis deblocarea finanţărilor în baza Mecanismului pentru Reducerea Sărăciei şi Creşterea Economică. Pe lângă banii ce puteau să fie oferiţi de FMI, lipsa acestui program nu permitea deblocarea sau sporirea asistenţei necesare şi de către ceilalţi donatori externi. În consecinţă, anul 2005 a fost unul mai mult axat pe activităţi, inclusiv de reformă, ce nu necesitau mari finanţări externe. Doar în ultimul an de realizare a Strategiei Guvernul a reuşit să primească prima tranşă în mărime de 16,9 mln USD din creditul FMI în mărime de 118,2 mln USD. Paralel şi Banca Mondială a anunţat despre o activizare pe linia SCERS. Recent, Paul Bermingham, directorul regional al BM pentru Moldova, Ucraina şi Belarus, a declarat că BM va acorda o atenţie deosebită acestui document. Astfel, în anul banca deja a decis alocarea a 15 mln USD pentru proiectul de susţinere a sectorului agricol şi rural RISP II, iar la 16 iunie a.c., au mai fost semnate acorduri pentru două proiecte: 1. Proiectul de conservare a solului în mărime de 2,5 mln USD pe perioada 2006-2015. Obiectivul proiectului este de a restabili păduri pe o suprafaţă de 6 mii hectare. 2. Proiectul de control al gripei aviare în mărime de 10,6 mln USD, dintre care 8 mln USD sunt oferiţi de Asociaţia Internaţională de Dezvoltare a BM şi 2,6 mln USD cofinanţări (Japonia, UE, USAID, R. Moldova). Proiectul este prevăzut pentru perioada 2006-2009 şi are obiectiv de bază minimalizarea pericolului pentru populaţie creat de gripa aviară. Pentru anul 2007 BM preconizează să finanţeze în R. Moldova trei proiecte axate pe reducerea sărăciei şi creşterea economică. Ca urmare, în anul 2007 ar putea să fie lansate alte trei proiecte finanţate de BM. În total, Banca a anunţat că este dispusă să ofere pentru realizarea SCERS de la 90 până la 137 mln USD. Guvernul mai aşteaptă finanţări în mărime de 2,5 mln USD de la Guvernul Olandei, bani ce urmează să fie utilizaţi pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Observăm astfel o activizare pe linia finanţărilor externe pentru implementarea Strategiei. Dar, problema este că mulţi din aceşti bani, calendaristic, vor veni după expirarea ei. Practic dispare obiectul finanţărilor, dar şi obiectul în baza căruia să fie monitorizat procesul de utilizare a surselor, precum şi a succeselor Guvernului de reformă şi de reducere a sărăciei. Totodată, situaţia macroeconomică recentă nu permite să se vorbească despre un succes total al implementării SCERS. Dacă la capitolul reforme Guvernul se poate lăuda cu unele realizări, inclusiv iniţierea reformei regulatorii, lichidarea Consiliului Creditorilor şi sporirea transparenţei fiscale, iniţierea procesului de privatizare, accelerarea luptei cu corupţia (cel puţin la nivel de declaraţii), apoi indicatorii de măsurare a sărăciei şi creştere economică provoacă îngrijorări. “Provoacă îngrijorări faptul că, în ultimii ani, procesul de reducere a sărăciei a devenit mai lent, iar în unele regiuni sărăcia a început să crească”, spunea recent la Chişinău Paul Bermingham, reprezentantul Băncii Mondiale. Aceste temeri sunt exprimate şi de FMI. Motivele sunt destul de argumentate. Incidenţa sărăciei a crescut de la 26% în anul 2004 la 29% în 2005. Recesiunea din industrie şi dezechilibrele din comerţul exterior, volatilitatea pieţei energetice (destul de expusă şocurilor), provoacă presiuni enorme asupra creşterii economice, dar şi asupra preţurilor. Or, creşterea preţurilor va lovi destul de dur în populaţia puţin asigurată, majorând astfel gradul de sărăcie. O inflaţie de 14% la finele anului, conform prognozelor analiştilor, va fi destul de greu suportată de populaţia cu venituri de până la 1000 lei, adică, în primul rând, lucrătorii agricoli (populaţia rurală) majoritari în R. Moldova, salariul cărora abia de ajunge la 700 lei. În acelaşi timp, întreprinderile industriale nu mai dispun de capacităţi interne de sporire a salariilor, iar unele chiar de păstrare a actualelor locuri de muncă. În consecinţă, creşte armata şomerilor şi a celor plecaţi la muncă peste hotare. Analiştii precizează că în anul curent cota persoanelor declarate plecate peste hotare la muncă va creşte până la 30%, faţă de 27,7% în anul 2005, din totalul persoanelor economic-active. În aceste condiţii, o nouă Strategie de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei se impune de la sine, indiferent ce denumire va purta. Totodată, Guvernul are deja experienţa elaborării unui astfel de document şi va putea să omită unele restanţe şi să sporească eficienţa implementării şi acţiunilor prevăzute. De asemenea, va avea posibilitatea să regândească o bună parte din indicatorii prevăzuţi în strategie, care, potrivit managerului de ţară al BM, Edward Brown, „sunt cam vagi şi trebuie îngustaţi, astfel încât să poată fi evaluaţi”. Se mai impune de menţionat că Executivul are ocazia reală să elaboreze o adevărată strategie pe termen mediu şi lung, despre necesitatea căreia se vorbeşte cu insistenţă la Chişinău, care să fie susţinută de instituţiile financiare internaţionale. În acest subiect economistul Valeriu Prohniţchi este destul de explicit: „Guvernul are nevoie de o viziune de dezvoltare pe termen lung. Aceasta să stabilească clar care este şi care va fi, pe termen lung, locul nostru în Europa, care sunt activele noastre cele mai importante, ce pot fi capitalizate.”