Sate moldoveneşti fără transport public spre capitală şi sate fără transport în general
- 08.11.2011 06:35
- 1932
- 5 minute(ă)
-
În timp ce în unele sate din Republica Moldova există un serviciu de taxi cu care cetăţenii se pot deplasa oriunde, în alte sate nici pomină de o rută publică spre Chişinău sau dacă există, transportul circulă doar de câteva ori pe săptămână. Dar există şi sate, la începutul mileniul trei, care nu beneficiază de transport public în general.
Lilia Machidon, locuitoarea satului Japca, raionul Floreşti a declarat pentru Info-Prim Neo că la ei în sat există un singur microbuz care se deplasează spre Chişinău doar de 4 ori pe săptămână – vineri, sâmbătă, duminică şi luni. În aceste zile microbuzul face o singură cursă spre Chişinău şi aceasta e la ora 6.10. În restul zilelor, locuitorii care doresc să ajungă la Chişinău sunt nevoiţi să meargă 3 kilometri pe jos până în satul vecin Sănătăuca, de unde pot lua un transport public până în capitală.
O altă alternativă pentru locuitori ar fi un microbuz care circulă spre Floreşti şi de acolo să ia ceva până în Chişinău sau în zilele de marţi, miercuri şi joi să ia microbuzul până în oraşul Şoldăneşti şi de acolo să ia alt transport spre Chişinău. Satul Japca este la o distanţă de aproximativ 150 de kilometri de la Chişinău şi este cunoscut prin mănăstirea situată în preajmă.
Elena Doru, locuitoare a satului Coştangalia din raionul Cimişlia, a declarat pentru Info-Prim Neo că din localitatea lor cetăţenii nu au niciun transport direct spre Chişinău. Pentru a ajunge în capitală, oamenii sunt nevoiţi să meargă pe jos între 5 şi 7 kilometri până în satele vecine pentru a lua un transport spre Chişinău.
Femeia povesteşte că acum câţiva ani a existat un autobuz pe ruta Coştangalia – Chişinău, care aparţinea unui agent economic. Autobuzul circula în ziua de joi şi duminică, dar acesta a fost scos de pe rută. „Nu avem ieşire la Chişinău. Spre Cimişlia de vreo 4 luni au pus un microbuz care merge doar în ziua de marţi şi joi. Oamenii mai au nevoie să ajungă la spital, există oameni care sunt neputincioşi şi nu mai pot merge pe jos”, a mai spus femeia.
Studenţii care învaţă în Chişinău, de multe ori când plouă sau ninge, se adună mai mulţi şi plătesc câte o maşină personală pentru a-i transporta, măcar până în Cimişlia. De la Coştangalia până la Chişinău sunt în jur de 60 de kilometri
O situaţie similară în care cetăţenii nu au un transport pentru a ajunge în capitală, se întâmplă chiar în municipiul Chişinău, în localitatea Humuleşti. Locuitorii din sat nu au niciun transport public cu care ar putea să ajungă în capitală. În cazul în care humuleştenii nu au maşină personală, ei sunt nevoiţi să parcurgă în jur de 5 kilometri pentru a ajunge într-un sat vecin care dispune de transport public.
Satul Humuleşti intră în componenţa primăriei comunei Bubuieci. Ion Şaranuţa, primarul de Bubuieci, a declarat pentru Info-Prim Neo că transportului public lipseşte din cauza lipsei unui drum. Primarul spune că au încercat de câteva ori să plaseze un microbuz de rută, dar Direcţia generală municipală transport public şi căi de comunicaţie nu a eliberat fişa de rută, deoarece nu a permis Poliţia Rutieră, care consideră că deplasarea în lipsa unui drum este periculoasă. Iar construcţia drumului este amânată mereu din lipsă de surse financiare.
Contactat de Info-Prim Neo, şeful Direcţiei transport terestru din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Iulian Postică, a declarat că ministerul consideră că este inoportun de a deschide din fiecare localitate o cursă directă spre Chişinău, deoarece se creează supraaglomerări pe trasee. Şeful Direcţiei a menţionat că deja gările existente în capitală sunt supraaglomerate şi, potrivit legislaţiei, între curse trebuie să existe intervale, iar în momentul în care aceste intervale sunt aprobate, este imposibil de a adăuga curse noi.
„Noi propunem un alt concept de organizare a rutelor regulate şi anume sat – centrul raional – Chişinău. Evident în raza municipiului Chişinău, la distanţă de până la 50 de kilometri, sunt deschise curse regulate directe, fără a fi conectate la centrele raionale. Dacă am deschide acum din fiecare localitate o cursă spre Chişinău, practic, blocăm activitatea, în primul rând, în gările din capitală şi creăm şi ambuteiaje enorme pe străzile de acces spre gări. Deja nu avem locuri disponibile în gări”, a menţionat şeful Direcţiei. Potrivit lui, cât priveşte cursele din sate spre raioane, acestea ţin de competenţa autorităţilor locale.
Astfel, problema localităţilor fără servicii de transport public sau cu servicii insuficiente circulă ea însăşi pe un cerc vicios. S-a născut oare persoana sau instituţia în măsură să-l rupă?
[Elena Nistor, Info-Prim Neo]
