Republica Moldova a ajuns la al 22-lea an de independenţă. Agenţia IPN şi-a propus să reflecte în mai multe materiale care au fost reuşitele şi nereuşitele în dezvoltarea ţării. Reprezentanţi ai guvernării actuale, experţi, foşti şi actuali politicieni îşi expun viziunea privind paşii făcuţi de Moldova de la 27 august 1991 şi până acum.
---

Materialul nr. 15 din ciclul IPN „Moldova-22. Paşi înainte şi paşi înapoi”, cu ocazia Zilei Independenţei

În 22 de ani de independenţă a Republicii Moldova oficialităţile susţin că s-a reuşit detaşarea domeniului educaţional de politică, s-a reuşit stabilirea unei colaborări importante cu specialiştii în educaţie din alte ţări, dar există şi restanţe. Acestea ţin în special de relevanţa şi calitatea studiilor, lipsa unor politici eficiente de pregătire, motivare şi susţinere a cadrelor. O situaţie comparabilă se atestă şi în domeniul cercetării şi inovării.

Consecinţele crizei anilor '90

Criza economică de la mijlocul anilor '90 şi criza financiară din 1998 au avut un impact dramatic asupra bugetului public şi, în consecinţă, asupra sistemului educaţional. Salariile extrem de mici şi restanţele înregistrate au deposedat sectorul de foarte mulţi profesori, care au ales să meargă la munci necalificate în străinătate. Acest fenomen a avut şi continuă să aibă un impact dramatic asupra calităţii procesului educaţional, susţine actualul ministru al educaţiei, Maia Sandu.

Declinul demografic, condiţionat şi el în mare parte de sărăcirea societăţii, a redus substanţial numărul elevilor şi studenţilor, fiind necesară o rearanjare a reţelei de instituţii de învăţământ şi a modului de prestare a serviciilor în acest domeniu. „Avem mai multe restanţe. Acestea ţin de relevanţa şi calitate studiilor. Restanţele sunt generate şi de lipsa unor politici eficiente de pregătire şi motivare a cadrelor didactice”, notează Maia Sandu.

Întrebat despre restanţele în domeniul educaţiei, cercetării şi inovării, academicianul Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a remarcat că în 22 de ani de independenţă nu s-a reuşit recunoaşterea faptului că în Republica Moldova se vorbeşte limba română. În 1994, în cadrul unei conferinţe ştiinţifice, comunitatea de cercetători a decis că limba vorbită pe teritoriul Republicii Moldova este limba română, dar mai departe nu s-a mers. „Lupta pentru identitate şi limbă ne-au dezbinat. Am încercat să formulăm o idee pentru consolidarea societăţii, o idee care să fie bazată pe cunoaştere. E nevoie de îmbunătăţit sistemul educaţional, sistemul de cercetare şi invocare, ca lumea să cunoască mai multe. Cu cât mai multe va cunoaşte, cu atât mai puţin va putea fi manipulată”, a menţionat preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

O altă restanţă, potrivit lui Duca, este faptul că cercetarea şi inovarea nu sunt priorităţi în procesul de dezvoltare a ţării. Preşedintele AŞM susţine că în cei 22 de ani nu s-a luat ca bază acest lucru deoarece ştiinţa spune adevăruri care nu sunt pe placul unor politicieni. „De ce inovarea nu este luată ca bază în ţara noastră, pentru că ea va fi o armă împotriva monopoliştilor şi a oligarhilor, care fură această ţară”, a remarcat Gheorghe Duca.

Momente pozitive

În 22 de ani de independenţă oficialii din domeniu susţin că s-a reuşit depolitizarea conţinuturilor educaţionale, s-a reuşit în mare parte eliminarea politicului din curriculă , manuale au fost aduse mai aproape de interesele copiilor. „Am trecut la un sistem de pregătire a cadrelor didactice cu axarea pe elev. Au fost făcute îmbunatăţiri şi în evaluarea reuşitei elevilor, inclusiv prin introducerea examenului unic naţional, dar la acest capitol mai avem multe de făcut. În învăţământul superior s-a lucrat la sporirea mobilităţii şi încadrării plenare în spaţiul european. Totuşi, sistemul educaţional în Republica Moldova se modernizează cu ritmuri lente”, recunoaşte ministrul Maia Sandu.

O realizare poate fi considerată şi îmbunătăţirea predării şi învăţării limbii române, chiar dacă mai sunt carenţe la acest capitol. Dezvoltarea învăţământului privat este o altă realizare importantă. Aderarea la procesul de la Bologna, în anul 2005, face parte din evenimentele care au marcat în mod pozitiv dezvoltarea sistemului educaţional. Introducerea mobilităţii academice, a sistemului de credite transferabile, implementarea instrumentelor pentru recunoaşterea diplomelor şi calificărilor – sunt doar câteva dintre rezultatele la care fac trimitere autorităţile.

De asemenea, în aceşti 22 de ani de independenţă, cei de peste hotare au ajuns să cunoască mai bine Republica Moldova. „Îmi amintesc că în primii ani de tranziţie eram văzuţi de organizaţiile internaţionale ca o ţară cu viitor promiţător, alături de Ţările Baltice. Câţiva ani mai târziu, am ajuns în topul celor mai sărace ţări din Europa şi, din păcate, ne-am reţinut prea mult timp în acest top. O perioadă îndelungată am trezit confuzie pe extern şi intern, nefiind clar dacă mergem pe calea democraţiei sau nu, dacă ne integrăm în familia europeană sau revenim la aranjamentele vechi. Lucrurile au început să se schimbe: sper că am convins lumea din afară şi mai ales partenerii noştri de dezvoltare despre aspiraţiile noastre europene. Şi sper foarte mult ca curând vom ajunge sa fim şi în realitate şi în percepţia celor din afară o ţară democratică, cu venituri medii”, a menţionat ministrul.
 

Deschidere internaţională

La capitolul reuşite în domeniul cercetării este trecută elaborarea, în anul 2004, a Codului Ştiinţei şi a Inovării, datorită căruia cercetătorii sunt asociaţi la comunitatea ştiinţifică europeană.

Alte rezultate pe care le-a menţionat academicianul Gheorghe Duca sunt cercetările şi inovaţiile Academiei de Ştiinţe. Institutul de Tehnică Agricolă (ITA) „Mecagro” din subordinea AŞM este instituţia de bază în domeniul mecanizării agriculturii şi industriei prelucrătoare a Republicii Moldova. Anual acest institut obţine venituri de 22 de milioane de lei din proiectele sale inovatoare. În cadrul acestui institut au fost elaborate sisteme de maşini pentru protecţia plantelor cu diferite capacităţi şi destinaţii pentru vii, livezi, culturi de câmp, culturi nucifere, sere etc. De asemenea, au fost elaborate utilaje pentru prelucrarea seminţelor de floarea soarelui, cerealelor, conservarea boabelor de porumb zaharat, lânei, etc. În aceşti 22 de ani, toate instituţiile AŞM au venit cu inovaţii pe piaţă. De asemenea, sunt editate cărţi prin care se arată existenţa unui potenţial intelectual enorm.

În această perioadă s-a reuşit semnarea câtorva acorduri ştiinţifice bilaterale importante, cu SUA, Germania, Franţa, Italia, prin care peste 3 mii de cercetători anual participă la diferite proiecte. De asemenea, Republica Moldova a devenit parte a Programului Cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (PC7), care este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru finanţarea cercetării în Europa.

Resurse pentru dezvoltare

Educaţia devine un determinant al dezvoltării ţării şi al nivelului de bunăstare a fiecărui cetăţean. Aceasta înseamnă o schimbare a atitudinii faţă de educaţie. Statul, la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, trebuie să asigure o administrare mai bună a resurselor alocate educaţiei, notează ministrul Maia Sandu. Este nevoie de îmbunătăţit conţinutul educaţional, astfel încât cunoştinţele şi competenţele pe care le obţin tinerii să le permită să obţină locuri de muncă bine plătite şi să construiască o societate mai bună decât cea în care trăim astăzi. Societatea, comunitatea, părinţii trebuie să se implice mai activ în viaţă şcolii, cerând calitate, nu doar note, şi mai ales, încurajând copii să înveţe”, a adăugat Maia Sandu.

Academicianul Gheorghe Duca susţine că în unele ţări 40% din Produsul Intern Brut se formează prin inovare. Inovarea trebuie să fie pilonul principal în dezvoltarea ţării, iar acest lucru depinde, în primul rând, de voinţa politică.

Irina Ţurcanu, IPN
august, 2013