Săptămâna trecută în R. Moldova s-au produs mai multe evenimente, care au atras atenţia şi au provocat reacţii din partea opiniei publice locale, a misiunilor străine şi a organismelor internaţionale. Deşi se înscriu într-un context destul de obişnuit pentru realităţile moldovene, o parte dintre aceste evenimente sunt noi ca formă şi conţinut, precum şi ca ritmuri de alternare şi actori implicaţi. Pentru facilitarea înţelegerii lor, pare să fie potrivită o succintă trecere în revistă a acţiunilor şi reacţiilor la ele de pe parcursul săptămânii ce s-a scurs. Dar, pentru că nimic nu se naşte din nimic, să facem încă un pas înapoi ca să fixăm începutul şi, de fapt, fundamentarea legislativă a acelui lanţ de evenimente concertate, îndreptate împotriva libertăţilor fundamentale în R. Moldova şi a libertăţii presei ca una din expresiile relevante ale acestora. [“...şi nici sărutare Îţi voi da ca Iuda...„ – din rugăciunea dinaintea împărtăşaniei la creştinii ortodocşi] [Info-Prim Neo, vineri, 23 martie 2007] Legislativul a aprobat vineri, 23 martie, în două lecturi modificarea Regulamentului Parlamentului, prin care posturile naţionale de radio şi televiziune nu vor mai fi obligate să transmită în direct şedinţele legislativului. Regulamentul la care au fost operate modificări, a fost publicat, în aceeaşi zi, în „Monitorul Oficial al R. Moldova”. Proiectul de lege a provocat discuţi şi dezbateri în contradictoriu printre deputaţi, pe o durată de mai bine de 2 ore. Autorii modificărilor propuse sunt. „Autorii proiectului, deputaţii creştin-democraţi Iurie Roşca, Ştefan Secăreanu şi deputatul comunist Victor Stepaniuc, au explicat necesitatea acestui amendament prin faptul că obligarea Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) de a transmite în direct şedinţele este o ingerinţă în politica editorială şi financiară a companiei, ceea ce contravine prevederilor Codului Audiovizualului (CA). De asemenea, potrivit lor, transmisiunea în direct comportă anual cheltuieli financiare de circa 2,3 milioane de lei. Potrivit deputatului Alianţei „Moldova Noastră” Veaceslav Untilă, iniţiativa confirmă faptul că PCRM şi PPCD au început deja campania electorală, iar sistarea transmiterii în direct face parte din arsenalul propagandistic. „Aliaţii încearcă să-şi acopere golurile care îi fac mai vulnerabili. După împărţirea tovărăşească a resurselor mediatice – „Euro TV” şi „Antena C”, aceste 2 formaţiuni nu mai au nevoie de transmisiuni în direct”, a spus Untilă. Potrivit lui, la examinarea acestei iniţiative s-a încălcat Constituţia, prin faptul că, în acel moment, Regulamentul nici măcar nu era în vigoare. Acest proiect „îngrădeşte drepturile constituţionale ale cetăţenilor la liberul acces la informaţie”, a conchis Untilă. Liderul fracţiunii democrate, Dumitru Diacov, a declarat că este absolut neserios să se facă referinţă la costuri. „Dacă şedinţele nu vor mai fi transmise în direct, cele 2 posturi vor include emisiuni proprii, costul cărora nu va fi mai mic. În ceea ce priveşte ingerinţa în politica editorială a companiei, argumentul ar fi acceptabil, dacă nu am constata că fiecare emisiune de la „Moldova 1” este, practic, o comandă de stat, a mai declarat Diacov. Preşedintele PPCD Iurie Roşca, vicespiker şi unul din autorii proiectului, a spus: „Eu am iniţiat această reformă şi eu cred că trebuie să fie încetată, pentru că Codul Audiovizualului a fost adoptat, reforma în domeniu va fi liberalizată şi în scurt timp va fi aleasă o nouă conducere la „Teleradio-Moldova””, a mai spus Roşca. Proiectul a fost aprobat în prima şi a doua lectură cu votul a 58 de deputaţi din PCRM şi PPCD. În semn de protest, deputatul creştin-democrat Gheorghe Susarenco a anunţat că abandonează fracţiunea. Punctul 5, din cele 10, anunţate de PPCD la 4 aprilie 2005 drept condiţie pentru realegerea liderului comunist Vladimir Voronin în funcţia de şef al statului, menţiona: „În limita asigurării transparenţei actului guvernării, se vor opera modificări în legislaţia în vigoare pentru transmiterea în direct la posturile naţionale de radio şi TV a şedinţelor plenare ale Parlamentului şi a şedinţelor Guvernului”. Decizia respectivă a fost votată la doar câteva zile după adoptarea, unei declaraţii comune a ambasadelor statelor UE şi amisiunilor organizaţiilor internaţionale, acreditate la Chişinău, în care îşi exprimau îngrijorarea vizavi de evoluţiile privind libertatea presei în R. Moldova, reamintind angajamentele asumate de Chişinău în cadrul Planului de Acţiuni RM-UE şi al altor acorduri internaţionale, inclusiv angajamentul pentru fluxul liber de informaţie stipulat în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Diplomaţii străini au îndemnat RM să adere în totalitate la obligaţiile sale în cadrul OSCE, UE şi Consiliul Europei, precum şi în cadrul altor angajamente internaţionale, iar organele responsabile să implementeze integral standardele internaţionale în domeniul libertăţii presei, astfel încât cetăţenii RM să aibă acces la o informaţie deschisă şi obiectivă din partea tuturor actorilor în campania electorală. [„Urme pe prag” – titlul unei opere literare despre represiile din perioada de tristă faimă] [Info-Prim Neo, marţi, 27 martie 2007] Două echipe de filmare au fost reţinute de poliţiştii Comisariatului sectorului Centru din capitală, în timp ce îşi exercitau meseria. Echipa postului de televiziune PRO TV Chişinău a fost reţinută în stradă, în timp ce filma un marş al Partidului Liberal (PL) care a organizat, cu prilejul aniversării a 89-a de la Unirea Basarabiei cu România, depuneri de flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării. Jurnaliştii au fost reţinuţi, împreună cu 15 reprezentanţi ai PL, de un efectiv numeros de poliţişti şi transportată cu „dubiţa” la comisariat. Cea de-a doua echipă, a postului de televiziune DTV, a fost reţinută chiar în sediul Comisariatului Centru, transmite Info-Prim Neo. Conform unui comunicat de presă al PL, marţi, 27 martie, la ora 11.00, la intersecţia străzilor Bernardazzi şi Armenească, cinci echipaje de poliţie, numărând mai multe zeci de poliţişti, au tăbărât asupra celor 15 membri ai PL, inclusiv preşedintele partidului, Mihai Ghimpu, şi vicepreşedintele Dorin Chirtoacă. Reprezentanţii PL susţin că se deplasau regulamentar pe trotuar, fără a periclita ordinea publică şi circulaţia transportului, spre Cimitirul Central. Potrivit directorului ştiri al PRO TV Chişinău, Corneliu Durnescu, este evident că reţinerea echipei a fost un act intenţionat, întrucât reporterul Maia Andruşca avea microfonul PRO TV în mână, iar operatorul purta camera pe umăr. Mai mult, din imaginile filmate se vede clar că echipa de filmare se afla la o distanţă de mai bine de 50 de metri de locul în care protestatarii erau urcaţi cu forţa în maşina poliţiei. “Consideram că acesta este un act de intimidare a postului nostru de televiziune care încearcă să îşi facă în mod liber şi corect meseria”, se spune într-o Notă de protest a PRO-TV Chişinău, semnată de directorul postului, Cătălin Giosan. Puţin mai târziu, chiar în sediul Comisariatului de Poliţie Centru a fost reţinută echipa de filmare a postului DTV. Aceasta a venit să ia imagini despre reţinerea membrilor PL, însă a fost reţinută chiar în sediul comisariatului. Potrivit directorului postului, Ion Terguţă, poliţiştii au scos caseta din camera de luat vederi şi au demagnetizat-o, iar reporterul Tatiana Gavriliuc a fost ameninţată că i se va intenta dosar penal dacă va insista asupra acestui subiect. [Info-Prim Neo, miercuri, 28 martie 2007] Preşedintele grupului de iniţiativă al Mişcării „Acţiunea Europeană” Anatol Petrencu este acuzat de Comisariatul de poliţie al sectorului Buiucani de participare la un marş neautorizat, desfăşurat la 25 martie, la care acesta nu a fost prezent. Petrencu a declarat miercuri, 28 martie, într-o conferinţă de presă că a fost invitat luni la comisariat unde a fost învinuit că ar fi participat la un marş neautorizat, împreună cu membri ai Forului Democrat a Românilor (FDR), şi ar fi depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Sursa citată respinge acuzaţiile ce i se aduc, pe motiv că în acel moment se afla într-o şedinţă cu membrii formaţiunii. Potrivil lui, poliţiştii nu au ascultat argumentele aduse, cerându-i să se prezinte miercuri la judecată. Liderul MAE susţine că aceste acuzaţii au legătură cu refuzul Ministerului Justiţiei de a înregistra formaţiunea. Acum, ministerul va prezenta un motiv în plus şi anume faptul că preşedintele formaţiunii participă la acţiuni neautorizate. Preşedintele FDR, Nicolae Dabija, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că luni, a pornit, împreună cu alţi colegi, după o manifestaţie a Forului spre monumentului lui Ştefan cel Mare pentru a depune flori. Deşi nu a fost vorba de o acţiune planificată, nu a fost comisă nici o încălcare de legislaţie. Cu toate acestea, şi el a fost invitat la Comisariatul de poliţie Buiucani, fiind învinuit de participare la o acţiune neautorizată şi urmează de asemenea să se prezinte în instanţa de judecată. [Info-Prim Neo, joi, 29 martie 2007] Consiliul de Observatori (CO) nu a reuşit miercuri, 28 martie să aleagă preşedintele Companiei „Teleradio-Moldova” şi directorii posturilor naţionale de radio şi TV, după ce mai mulţi membri ai CO precum şi candidaţi au constatat că au fost încălcate unele prevederi ale Codului Audiovizualului în ceea ce priveşte rigorile concursului. Ei au declarat că nu a fost respectată prevederea Codului, potrivit căreia, în timpul concursului, urmau să fie făcute publice numele candidaţilor, CV-urile, proiectele de intenţie privind strategia de dezvoltare a Companiei. [„Glasul celuia ce strigă în pustiu...” – dintr-un text biblic] [Info-Prim Neo, sâmbătă, 24 martie 2007] Ambasadorul SUA în Moldova, Michael Kirby, este îngrijorat de situaţia presei din R. Moldova şi speră că alegerile locale se vor desfăşura corect. Şeful diplomaţiei americane a făcut aceste declaraţii în cadrul alocuţiunii susţinute în faţa studenţilor Universităţii de Stat din Moldova. Ambasadorul a menţionat că asigurarea unei mass-media libere şi independente este una din cele mai importante provocări ce stau în faţa oricărei naţiuni ce aspiră la atingerea unor culmi înalte ale democraţiei. „Fără independenţă, fără libertatea de a critica deschis Puterea, fără abilitatea de a prezenta diferite puncte de vedere tuturor cetăţenilor, celelalte elemente de bază ale democraţiei, cum sunt societatea civilă viabilă, transparenţa şi responsabilitatea ar putea slăbi şi dispărea”, a subliniat diplomatul. Potrivit lui Michael Kirby, majoritatea observatorilor au constatat că Instituţia publică „Teleradio Moldova” „favorizează evident Guvernul şi partidul de guvernământ”. Totodată, susţine sursa citată, trezesc îngrijorare evenimentele recente privind postul de radio „Antena C” şi Radio 103.5 FM din Bălţi. [Info-Prim Neo, Miercuri, 28 martie 2007] Uniunea Jurnaliştilor din Moldova (UJM) îşi exprimă indignarea şi protestul în legătură cu actele ilegale, săvârşite marţi, 27 martie, de reprezentanţi ai organelor de poliţie din Chişinău, asupra a două echipe de filmare ale posturilor PRO TV Chişinău şi DTV. UJM susţine că, în ambele cazuri, poliţia a manifestat nerespect faţă de jurnalişti, abuz în serviciu şi comportament situat cu mult în afara cadrului constituţional. Este dovada, a câta oară în ultimii ani, că în R. Moldova organele menite să apere ordinea publică se dedau unor grave acţiuni de intimidare a presei şi a jurnaliştilor. Faptul că aceste cazuri se repetă fără ca autorităţile să ia atitudine şi fără ca ele să impună respectarea normelor statului de drept sugerează presupunerea că acţiunile sunt corelate şi ţintesc subminarea definitivă a institutului presei libere în R. Moldova, se spune în declaraţie. [Info-Prim Neo, Miercuri, 28 martie 2007] Consiliul Europei trebuie să continue monitorizarea R. Moldova, necesitatea prelungirii acestui proces fiind dictată de realităţile existente, a declarat Ştefan Urâtu, preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului (CHDOM), comentând acţiunile de marţi ale poliţiei, de reţinere a mai multor membri ale Partidului Liberal, precum şi a echipei Pro TV Chişinău, şi de demagnetizare a casetei postului DTV. Urâtu a spus că va cere să fie instituită o comisie alcătuită din ONG-uri şi reprezentanţi ai fracţiunilor parlamentare, care să examineze aceste abuzuri ale poliţiei. Într-un apel al CHDOM, vizavi de evenimentele respective, CHDOM cere Comisariatului de poliţie anularea dosarelor administrative iniţiate participanţilor la „mitingul neautorizat”, cu scuzele de rigoare din partea celor atraşi în conflict, fără voinţa lor. Totodată, Procuratura municipiului Chişinău urmează să investigheze cazul pentru a stabili adevărata cauză a implicării poliţiei şi a împiedicării membrilor PL şi ai asociaţiei obşteşti „Hyde Park” de a-şi exercita drepturile constituţionale, iar a colaboratorilor mass-media (PRO TV, DTV ş. a.) - a obligaţiunilor profesionale. Comitetul mai cere informarea publicului larg despre rezultatele acestei investigaţii. [Info-Prim Neo, Miercuri, 28 martie 2007] Partidul „Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) condamnă atacul poliţienesc din 27 martie împotriva unor activişti politici şi a echipelor de reporteri de la PRO TV, DTV şi TV-7, atac ce demonstrează că regimul Voronin încearcă deliberat să compromită RM în faţa Europei şi a întregii lumi democratice, se spune într-o declaraţie a preşedintelui AMN, Serafim Urecheanu. Potrivit liderului AMN, ultimul incident se înscrie într-un şir de acţiuni ale autorităţilor, susţinute de coaliţia pro-comunistă, orientate spre sfidarea demonstrativă a poziţiilor exprimate de ţările şi forurile democratice. [Info-Prim Neo, Miercuri, 28 martie 2007] Organizaţiile neguvernamentale de media îşi manifestă îngrijorarea şi revolta faţă de acţiunile de suprimare a libertăţii de exprimare, produse marţi, 27 martie. Într-o declaraţie comună a 8 organizaţii mass-media, semnatarii apreciază drept un abuz grav din partea forţelor de ordine reţinerea echipei PRO TV Chişinău şi DTV, demagnetizarea casetei video a DTV, precum şi arestările reprezentanţilor Partidului Liberal şi ai ONG-ului „Hyde-Park”. „Apreciem aceste acţiuni drept o încercare de a intimida presa, de a o împiedica să-şi exercite obligaţia de informare a publicului, precum şi drept o tentativă de a suprima vocile critice”, se spune în document. [Info-Prim Neo, Miercuri, 28 martie 2007] Avocaţii parlamentari din R. Moldova îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu incidentul ce a avut loc la 27 martie, când doi colaboratori ai postului de televiziune PRO TV Chişinău au fost reţinuţi, în timp ce filmau o întrunire din municipiu, şi duşi la Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru, iar ulterior, au urmat acţiuni de intimidare şi a echipei postului de televiziune DTV, căreia i-a fost luată şi demagnetizată caseta din camera de luat vederi. Potrivit unui comunicat al Centrului pentru Drepturile omului, aceste evenimente trezesc îngrijorare şi nu pot fi tolerate într-un stat de drept democratic, în care drepturile şi libertăţile omului, inclusiv libertatea opiniei şi exprimării sunt valori supreme şi sunt garantate. [Info-Prim Neo, Miercuri, 28 martie 2007] Grupul deputaţilor social-liberali îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu ultimele involuţii ale Guvernului de la Chişinău în domeniul asigurării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi, în particular, a libertăţii presei şi de exprimare. Într-o declaraţie făcută publică, Partidul Social-Liberal (PSL) condamnă cu vehemenţă acţiunile anticonstituţionale la care s-au dedat reprezentanţii organelor de menţinere a ordinii publice, subordonate Ministerului de Interne, prin care aceştia i-au restrâns pe reprezentaţii Partidului Liberal, dar şi un grup de membri ai Uniunii Scriitorilor, în exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora consacrate în Legea fundamentală, iar jurnaliştilor de la posturile PRO TV Chişinău, DTV, TV7 le-au îngrădit dreptul de a-şi exercita profesia. „La 12 ani de la aderarea RM la Consiliul Europei, situaţia democraţiei şi statului de drept degradează continuu, acest proces luând o turnură neplăcută în ultimele săptămâni, în pragul campaniei electorale, guvernanţii intrând într-o agonie”, se spune în documentul citat. [Info-Prim Neo, Joi, 29 martie 2007] Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) îşi exprimă dezaprobarea faţă de acţiunile colaboratorilor Ministerului de Interne care, pe 27 martie, au intervenit în forţă asupra a două echipe de filmare, reprezentând posturile de televiziune PRO TV şi DTV. CCA a constatat, joi, 29 martie, în urma audierii în şedinţă publică a directorilor celor două posturi, că reporterii şi cameramanii acestora au fost reţinuţi şi intimidaţi în timp ce îşi exercitau meseria, şi anume filmau la Chişinău o acţiune publică neautorizată. Într-o declaraţie făcută publică, CCA, în calitatea sa de reprezentant şi garant al interesului public în domeniul audiovizualului şi autoritate responsabilă inclusiv pentru protecţia jurnaliştilor, solicită tuturor instituţiilor de stat şi neguvernamentale, precum şi tuturor cetăţenilor, să nu admită şi să prevină acţiunile de natură să-i supună pe jurnalişti unor presiuni sau ameninţări care să împiedice sau să restrângă în mod efectiv libera exercitare a profesiei lor. Autoritatea naţională în domeniul audiovizualului aminteşte că, în conformitate cu articolul 15, alineat 3, al Codului Audiovizualului, „constrângerea autoritară (psihică), exercitarea presiunii prin intimidare a teleradiojurnaliştilor pentru a-i determina să încalce normele deontologice ale jurnalistului se pedepsesc conform legii”. [Info-Prim Neo, Joi, 29 martie 2007] Vechea echipă a postului de radio „Antena C” este indignată de acţiunile poliţiei îndreptate împotriva jurnaliştilor de la PRO TV Chişinău, DTV şi TV-7, transmite Info-Prim Neo. Într-un Mesaj de solidarizare semnat de „jurnaliştii daţi afară de la „Antena C””, aceştia îşi exprimă profunda indignare faţă de evenimentele care au avut loc la 27 martie, când colegii de breaslă au fost persecutaţi de către poliţie. Ziariştii califică acest lucru drept abuz din partea guvernării, intimidare şi hărţuire a presei libere. [Info-Prim Neo, Joi, 29 martie 2007] Şeful Misiunii OSCE în Moldova, Ambasadorul Louis O'Neill, şi-a exprimat profunda îngrijorare din cauza restricţionărilor repetate ale libertăţii presei şi libertăţii de întrunire în Moldova. Aceste îngrijorări sunt formulate într-o declaraţie a ambasadorului. Diplomatul OSCE a spus că acţiunile poliţiei împotriva membrilor Partidului Liberal şi a jurnaliştilor de la PRO TV şi DTV nu par să fie nici echitabile, nici necesare într-o societate democratică. "Îndemn autorităţile Moldovei să se abţină de la acţiuni restrictive pe viitor. Este vital să se asigure că jurnaliştii pot activa liber, iar cetăţenii pot beneficia de dreptul lor la libera expresie. Aceasta are o importanţă deosebită în contextul apropiatei campanii electorale pentru alegerile locale din 3 iunie", a adăugat Ambasadorul. Şeful Misiunii a exprimat de asemenea îngrijorări din cauza arestării temporare la care a fost supus tirajul săptămânalului SP din Bălţi, al doilea după mărime oraş din Moldova. [Info-Prim Neo, Joi, 29 martie 2007] „Coaliţia 2007” dezaprobă reţinerea de către forţele de poliţie a echipei de filmare a postului de televiziune PRO-TV, precum şi sustragerea de la o echipă de filmare a postului de televiziune DTV a casetei şi demagnetizarea acesteia. Poziţia respectivă este formulată într-o Declaraţie difuzată de Coaliţie. Potrivit documentului, este deosebit de îngrijorător faptul că acţiunile represive ale organelor de forţă au recidivat peste o zi, când a fost arestat tirajului ziarului „SP” din Bălţi. Acest şir de evenimente nu lasă loc pentru îndoieli legate de eventuale accidente regretabile, ci, dimpotrivă, sugerează că acţiunile nu au fost deloc întâmplătoare. Autorii declaraţiei consideră acţiunile enumerate drept inadecvate şi încercări de intimidare a cetăţenilor cu viziuni diferite faţă de cele oficiale şi drept atentat la libertatea de exprimare. ONG-urile întrunite în Coaliţie examinează acţiunile respective în contextul climatului preelectoral din R. Moldova, marcat de un şir de evenimente cu caracter negativ, care poate aduce grave prejudicii integrităţii procesului electoral, subminând procesul democratic şi afectând imaginea statului în interior şi peste hotare. [Învierea democraţiei se amână „în interes naţional” – practici ale autorităţilor moldovene văzute de analistul politic Mihai Godea] Evenimentele ce au avut loc săptămâna trecută demonstrează că climatul politic în R. Moldova este marcat de grave derapaje de la normele şi principiile democratice. În pofida îngrijorărilor exprimate public de către diplomaţii străini referitor la situaţia mass-media şi libertăţile democratice, îngrădirea acestora prin abuzurile comise de forţele de ordine sugerează că autorităţile acţionează în continuare după propriile maniere. Având în vedere că suntem practic în debutul campaniei electorale, aceste acţiuni nu par a fi întâmplătoare. Hărţuirea presei şi a politicienilor de opoziţie a devenit un element indispensabil al decorului scenei politice moldovene, dar şi unul determinant pentru esenţa antieuropeană a acestor acţiuni. Reţinerea neîntemeiată a grupului Partidului Liberal şi a jurnaliştilor de la PRO TV, bruscarea jurnaliştilor de la DTV şi TV-7, la 27 martie, apoi chemarea în judecată a liderilor FDR şi a grupului „Acţiunea Europeană”, o zi mai târziu, precum şi arestarea, în aceeaşi zi, a tirajului publicaţiei bălţene „SP” sugerează o acţiune mai amplă, bine gestionată. Niciodată atâtea acţiuni orientate împotriva opoziţiei şi a presei libere nu au avut loc la intervale atât de scurte. În acelaşi context amintim că niciodată distanţa dintre declaraţiile ambasadorilor străini în una şi aceeaşi problemă nu a fost de câteva zile. Reacţiile ambasadorilor Kirby şi O’Nill vin să confirme acest lucru. Momentul reprezintă un element nou în procesul politic de la noi. Pe de o parte, organismele internaţionale sunt tot mai îngrijorate, pe de altă parte, autorităţile alimentează continuu aceste îngrijorări. Reacţiile instituţiilor internaţionale şi ale societăţii civile sunt tot atât de logice şi normale, pe cât de alogică şi anormalâ este tăcerea unor partide de opoziţie. Majoritatea dintre ele au luat apă în gură, sperând probabil, că acest lucru le va feri de eventuale „complicaţii”. Este o aşteptare falsă. Un alt element nou, nemaintâlnit până acum, sunt reacţiile avocaţilor parlamentari şi a Consiliului Coordonator al Audiovizualului care, la rândul lor, au condamnat abuzurile împotriva presei. Declaraţiile instituţiilor respective sunt surprinzătoare de moment ce până acum ele au fost, în cel mai bun caz, simpli spectatori ai persecuţiilor operate de autorităţi. Din acest considerent fie că pe bulevardul Ştefan cel Mare „curenţii de aer” s-au diversificat, fie că avem în faţă o acţiune amplă menită să mimeze funcţionarea unor instituţii democratice. Însă mimarea va fi din ce în ce mai greu de realizat în situaţia în care autorităţile au tot mai puţine argumente de a convinge opinia publică şi comunitatea internaţională de sinceritatea demersurilor pro-europene. Sistarea transmisiunilor în direct la radio şi televiziune a şedinţelor Parlamentului la iniţiativa partidelor din arcul parteneriatului politic au confirmat, o dată în plus, tendinţa de a îngrădi accesul la informare a cetăţenilor. În acest sens, nu a existat nici o reacţie din partea avocaţilor parlamentari sau din partea CCA. De ce? Oare chiar acest lucru nu ţine de interesul public în domeniul audiovizualului, ori CCA nu mai este un garant al acestui interes? Răspunsurile la aceste întrebări le vom afla foarte curând. În acelaşi context trebuie analizată şi „vânzoleala” din Consiliul de observatori al Companiei „Teleradio-Moldova”. Amânarea alegerii noii conduceri a Companiei, precum şi a televiziunii şi radioului naţional, denotă atât diletantismul unor membri ai CO, cât şi faptul că unii dintre ei sunt sub controlul puterii. Motivul nealegerii noii conduceri trebuie căutat în capacitatea redusă, atât profesională cât şi politică, a CO, în aplicarea noului Cod al audiovizualului şi în devierea evidentă de la spiritul acestei legi. În altă parte a ţării, în autonomia găgăuză guvernatorul Formuzal ne dă lecţii de democraţie. În timp ce parlamentul decide sistarea transmisiunilor în direct de la propriile şedinţe, guvernatorul aranjează transmisiunea în direct la audiovizualul public regional a şedinţelor guvernului regional şi ale Adunării Populare din UTAG. În timp ce la Chişinău sunt arestaţi politicienii de opoziţie, guvernatorul propune semnarea unui acord între forţele politice din regiune pentru asigurarea unor alegeri libere şi corecte. Cât ar fi de pardoxal, dar Găgăuzia ar putea reprezenta unica insulă de democraţie în R. Moldova. Rezumând evenimentele din săptămână examinată, putem afirma că începutul campaniei electorale este unul deprimant, ce lasă tot mai puţine speranţe într-un proces electoral corect şi democratic. Autorităţile acţionează după cum s-au obişnuit, iar unele partide de opoziţie speră că nu vor fi atinse dacă nu vor reacţiona la acţiunile guvernării. Societatea civilă se coalizează pentru asigurarea unor alegeri libere şi corecte, în timp ce instituţiile internaţionale sunt tot mai îngrijorate de soarta democraţiei în Moldova. Avocaţii parlamentari şi CCA reacţionează parcă la comandă, iar Găgăuzia renunţă la mimarea reformelor. Alegerea noii conduceri a TRM se amână concomitent cu sistarea transmisiunilor în direct a şedinţelor parlamentului. Toate aceste lucruri ne determină să credem că ţara seamănă tot mai mult cu un „vest sălbatic” în care şeriful controlează furtunile de praf.