A început a doua lună de război ruso-ucrainean, căruia încă nu i se vede sfârșitul pe care și-l dorește toată lumea. În linii mari, sfârșitul acestei, dar și altor, invazii se poate apropia pe două căi. Prima este calea militară – prin sacrificiul și curajul luptătorilor din țara vecină și a întregului popor și ei asta fac. A doua cale este cea economică, prin impunerea de sancțiuni economice agresorului. Și asta o face acea parte a lumii care nu este de acord cu războiul ca modalitate de soluționare a problemelor, reale sau inventate. Despre cum funcționează sancțiunile, care sunt efectele lor și care este poziția Republicii Moldova în acest sens au discutat participanții la dezbaterea publică organizată de Agenția de presă IPN.
Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, a declarat că sancțiunile sunt instrumente, în primul rând, economice, însă pot conține și elemente politice. Acestea sunt utilizate de către organizațiile internaționale sau de către state în mod individual, pentru a descuraja anumite acțiuni comise de alte state și care sunt în contradicție cu dreptul internațional.
„În anumite cazuri putem vorbi despre sancțiunile pe care la adoptă la nivel Consiliul de securitate al ONU, în mare parte împotriva acțiunilor ce țin de terorism. Și aceste tipuri de sancțiuni trebuie să fie aprobate în unanimitate de către membri Consiliului de Securitate, printre care se numără și Rusia. În altă ordine de idei sunt și sancțiuni pe care le implementează state precum SUA, care sunt sancțiuni cu efecte extrateritoriale. Acest tip de sancțiuni poate viza atât companii, cât și indivizi care provin dintr-o anumită țară”, explică politologul.
Potrivit lui, există o serie de tipuri de sancțiuni care vizează interdicțiile de călătorie sau confiscarea activelor unor indivizi sau companii. Alte sancțiuni vizează chiar și sectoare întregi ale economiei. „Diversitatea sancțiunilor sau domeniilor de aplicare a sancțiunilor este destul de amplă și se extinde de fiecare dată când vorbim despre un nou val de sancțiuni aplicate de către SUA, Uniunea Europeană, inclusiv ONU. Eficiența acestor sancțiuni depinde foarte mult de câte țări participă la aplicarea sancțiunilor și respectiv, care este capacitatea țărilor sancționate de a supraviețui și de a se adapta la sancțiunile pe care le primește ca reacție la comportamentul său contrar normelor internaționale”, a notat Dionis Cenușa.
Jurnalistul Ion Terguță a declarat că motivele sancțiunilor aplicate, în mod evident, țin de războiul ruso-ucrainean, de aceea deciziile privind aplicarea lor sunt de natură strict politică. „Și aceasta pentru că, atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană și întreaga comunitate internațională, singurul lucru pe care îl pot face pentru a evita un conflict mult mai mare, este să încerce să distrugă potențialul economic, dar în mod special cel militar al Federației Ruse ca să nu mai aibă capacitatea să mai continue acest război. Lucru extrem de complicat este că aceste sancțiuni pot afecta în mod direct și țările care aplică aceste sancțiuni. Cele mai expuse sunt țările Uniunii Europene, dar s-ar putea ca în viitor să avem probleme foarte mari în zonele în care există sau au existat anumite probleme în ceea ce privește alimentarea cu produse alimentare. Și aici cea mai expusă este Africa, acolo unde Rusia și Ucraina exportau foarte multe cereale. Și să nu uităm că în ultima perioadă Rusia devenise chiar liderul la exportul de grâne, în special grâu. Și din acest punct de vedere lucrurile s-ar putea complica, dacă e să ne gândim și la țările UE care depind din punct de vedere energetic. Este cumva de înțeles că țările occidentale au evitat anterior să impună aceste sancțiuni dure în felul în care s-au aplicat acum. Însă, amânarea acestor sancțiuni i-au permis Rusiei să se înarmeze foarte mult și să continue cu manifestarea caracterului imperialist”, a menționat jurnalistul.
În opinia sa, era cumva neașteptat ca în secolul XXI, Rusia să se comporte așa cum se comportă, în condițiile când și ea are de suferit foarte mult. „Rusia, va avea de suportat aceste consecințe ale sancțiunilor, probabil, pe parcursul a câtorva decenii. Înțeleg că Statele Unite și Uniunea Europeană nu sunt dispuse să ridice toate aceste sancțiuni în mod imediat, chiar și în condițiile în care Rusia se va retrage definitiv din Ucraina sau să zicem că va accepta să plătească toate reparațiile de război. Rusia în continuare rămâne unul dintre principalii agresori la nivel mondial și din punctul acesta de vedere va suporta consecințe pe termen îndelungat”, a menționat Ion Terguță.
Dumitru Vicol, analist economic asociat la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, (Marea Britanie), consideră că după invazia din Crimeea, rușii cumva s-au pregătit de eventuale conflicte. Ei și-au construit o fortăreață economică în care să fie foarte rezilienți și să fie mai puțin vulnerabili, iar principalul element al acestei fortărețe îl reprezintă rezervele valutare.
„Atunci când rușii au decis să invadeze Ucraina, ei cumva erau siguri că pot supraviețui oricăror sancțiuni pentru că aveau o pernă de siguranță super mare. Și atunci când Bruxellesul și Washingtonul au decis să înghețe acele rezerve valutare de peste hotare, practic jumătate din ele, a țintit exact acolo unde îi doare pe ruși. A doua jumătate era în aur. Acum câteva zile a început sancționarea oricărei tranzacții cu Banca centrală. Practic toată fortăreața care era în jurul Băncii Centrale s-a prăbușit”, explică analistul IPRE.
În opinia sa, un alt element al sancțiunilor ține de țintirea de către Occident în sectoarele exportatoare de resurse minerale sau energetice. „Chiar dacă țintește în anumite venituri în valută pe care Rusia le are exportând, Occidentul, de fapt, impune și anumite sancțiuni și propriilor economii. Respectiv, acele economii, mai ales în Uniunea Europeană, balansează între cât poate rezista UE fără resursele minerale sau energetice ale Rusiei”, a precizat Dumitru Vicol. În opinia sa, astfel, în momentul în care se aplică sancțiuni Federației Ruse, trebuie calculat și impactul asupra Uniunii Europene.
Dezbaterea publică la tema „Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei: motive, mecanisme de acțiune, efecte, poziția Republicii Moldova”, organizată de IPN, a fost ediția a 231-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.