Perioada pandemică și restricțiile impuse în contextul acesteia au amplificat stările de anxietate, frică și depresie în rândul tinerilor, arată o analiză a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare. Circa 20% din tinerii care au participat la un sondaj de opinie au menționat o înrăutățire a sănătății lor psiho-emoționale. Aceștia au început să aibă mai des dureri fizice, să acuze lipsa poftei de mâncare, insomnii, dar și sentimente de panică, tristețe, crize de nervi, transmite IPN.
Potrivit Nataliei Covrig, analistă de politici publice la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, pandemia avut efecte diferite asupra diferitor categorii de tineri. Cel mai mult au fost afectați tinerii de peste 18 ani. Se presupune că acest lucru s-a întâmplat din cauza schimbărilor în sistemul educațional și pe piața muncii.
Fetele și femeile tinere au avut de suferit cel mai mult din cauza restricțiilor, peste 40% din fete au fost afectate negativ psiho-emoțional. În raport cu populația generală, tinerii cu dizabilități au avut de suferit cel mai mult. Potrivit Nataliei Covrig, ei se confruntau cu discriminarea și stereotipizarea și în afara pandemiei, iar odată cu pandemia situația s-a înrăutățit, acest grup de persoane a fost distanțat mai mult de populație, și s-au creat premise de a fi ulterior discriminat.
Datele analizei mai arată că în perioada de autoizolare comportamentele riscante în rândul tinerilor au devenit mai frecvente. A crescut cu 40% consumul de tutun. Tinerii supuși violenței până la perioada pandemiei, în perioada pandemiei au fost supuși abuzurilor și mai frecvent. Natalia Covrig afirmă că subiectul sănătății mintale a tinerilor și adolescenților trebuie să se regăsească pe agenda autorităților, iar răspunsul de politici să fie adaptat tinerilor și să se aloce resurse financiare pentru dezvoltarea de programe pentru ei.
Natalia Plugaru, reprezentantă-adjunctă UNFPA Moldova, a remarcat că pandemia pe termen lung a afectat nu doar pe ce cei care se confruntă direct cu virusul, ci pe toată lumea, tinerii nu sunt invincibili în acest sens. La nivel mondial, guvernele au început implementarea programelor de susținere a tinerilor. „Pentru noi, cei de la UNFPA, sănătatea tinerilor, inclusiv bunăstarea lor psiho-emoțională, comportamentele sănătoase, toate acestea sunt o prioritate”, a adăugat reprezentanta-adjunctă UNFPA Moldova.
Galina Leșco, șefa Centrului de sănătate prietenos tinerilor „Neovita”, susține că anxietatea și stresul fiziologic este unul dintre reacțiile normale ale organismului. Dacă disciplina „Depinderi de viață” ar fi fost introdusă în curiumului școlar, răspunsul tinerilor la condițiile actuale era altul, deoarece acum tinerii dau dovadă de o lipsă de conștientizare a emoțiilor și propriilor trăiri.
În cadrul studiului-sondaj au fost chestionați 1010 tineri cu vârste între 15-24 de ani.
