[Analiză de Nicolae Platon, pentru Info-Prim Neo] Abordarea fenomenului salariilor „în plic” independent de alte fraude comise în mediul de afaceri este o practică greşită. Este important a percepe că acoperirea salariilor achitate la negru vine din surse ilegale, nedeclarate şi tăinuite de către subiectul mediului de afaceri. Astfel, bugetul de stat este prejudiciat nu doar prin neachitarea impozitelor, contribuţiilor şi primelor aferente acestor salarii, dar şi prin neachitarea impozitelor/taxelor aferente veniturilor tăinuite din activitatea de întreprinzător din care se acoperă salariile respective. Nu este dificil de a stabili indicii practicării de către un agent economic a schemei respective. În acest sens pot fi utilizate mai multe metode de apreciere a criteriilor de risc, cum ar fi analiza salariului mediu achitat pentru un salariat, conform datelor oficiale de care dispune Serviciul Fiscal, şi salariului mediu propus pe piaţa forţei de muncă la momentul actual. De asemenea, examinarea caracteristicilor afacerii desfăşurate de către agentul economic, estimarea necesarului de personal şi compararea indicatorului respectiv cu numărul de persoane angajate oficial şi verificări inopinate în vederea stabilirii persoanelor de facto angajate. Este cu mult mai dificil însă de a proba efectiv schema respectivă, dat fiind că în aceasta sunt implicate ambele părţi – angajatorul care propune o astfel de salarizare şi angajatul care acceptă primirea salariului neoficial. În esenţă, există interesul ambelor părţi. Angajatorul prin această schemă nu-şi onorează obligaţiunile faţă de buget, inclusiv tăinuieşte cheltuielile efectiv suportate, acestea fiind acoperite din venituri nedeclarate. Respectiv, se eschivează de la achitarea impozitelor şi taxelor aferente. Pe de altă parte, angajatul care acceptă o astfel de remunerare crede eronat că astfel poate obţine un salariu mai mare. Iar în cazul unor salarii semnificative, persoana acceptă o astfel de salarizare din considerente de a tăinui veniturile. Astfel, este absolut rezonabilă iniţiativa stabilirii răspunderii atât pentru angajator, cât şi pentru angajat, având în vedere prejudiciul cauzat bugetului de stat. [Salariile „în plic” constituie un pericol direct pentru salariat] Salariul achitat neoficial constituie nu doar un pericol pentru bugetul de stat prin veniturile ratate aferente impozitelor/primelor/contribuţiilor neachitate, dar şi un pericol direct pentru salariat. Astfel, prin declararea valorii integre a salariului, atât drepturile angajatului cât şi ale angajatorului sunt protejate de Codul Muncii şi alte acte normative specializate. Este cunoscut faptul că angajaţii pot beneficia de o pensie calculată în dependenţă de contribuţiile din salariile achitate oficial. Salariul achitat în plic nu contribuie la o stabilitate pe termen lung, pe de o parte, dar şi pe termen scurt limitează salariatul în a beneficia de anumite drepturi, cum ar fi indemnizaţiile stabilite de legislaţia în vigoare. Concomitent, ca oricare schemă de evaziune fiscală, inclusiv şi achitarea salariilor în plic creează condiţii de concurenţă neloială între agenţii economici oneşti şi agenţii economici frauduloşi. Practic în toate domeniile economiei naţionale persistă acest viciu de salarii în plic, doar că unele sectoare sunt mai predispuse comparativ cu altele. Depistarea şi anihilarea schemelor respective nu ţine doar de competenţa Serviciului Fiscal de Stat. Este foarte importantă conlucrarea efectivă a organelor competente, astfel încât să fie stabilite toate componentele scheme, cum ar fi diminuarea impozitelor/evaziunea fiscală (Serviciul Fiscal, CCCEC), încălcarea legislaţiei muncii (Inspecţia Muncii), activitatea ilicită (organele de anchetă), spălarea de bani, bunuri de provenienţă ilegală (organele de anchetă, serviciul vamal). [O nouă abordare a controlului fiscal] În perioada anului 2010, ca rezultat al verificărilor efectuate de către Serviciul Fiscal privind calcularea corectă, vărsarea deplină şi în termen la buget a sumelor obligaţiilor fiscale aferente veniturilor achitate salariaţilor, au fost depistate încălcări la 1660 de agenţi economici, fiind calculate suplimentar la buget obligaţii în sumă de 13,8 milioane de lei. Eforturile principale sunt, totuşi, orientate spre depistarea surselor de venituri nedeclarate ale angajatorilor din care se achită salariile la negru, precum şi descoperirea cazurilor de practicare ilegală a activităţii de întreprinzător. Acestea constituie în prezent preocuparea majoră a Serviciului Fiscal de Stat, care se realizează prin executarea unui complex de măsuri, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Acestea ar fi implementarea unei noi abordări a controlului fiscal, care se va reorienta de la o verificare segmentată a subiecţilor mediului de afaceri, limitată la fiecare verigă în parte, la o verificare în ansamblu a întregului lanţ al tranzacţiei, astfel fiind posibilă identificarea beneficiarului efectiv al schemelor de evaziune fiscală, sancţionarea acestuia şi eliminarea verigilor fictive. O altă măsură este actualizarea permanentă a criteriilor de risc de identificare a indicilor evaziunii fiscale în vederea selectării agenţilor economici şi întreprinderii măsurilor de rigoare. De asemenea, modificarea cadrului legal pentru înlăturarea lacunelor care permit practicarea de scheme, înăsprirea sancţiunilor prevăzute. La acest capitol, se poate spune că în prezent deja a fost prezentat spre examinare instituţiilor cointeresate proiectul de lege cu privire la majorarea sancţiunii contravenţionale stabilite pentru cazurile de practicare ilegală a activităţii de întreprinzător de la 200-700 de lei în prezent până la 6000-8000 de lei. Legislaţia fiscală în vigoare nu stabileşte careva sancţiuni specifice cu referire la achitarea salariilor în plic. Reieşind din cele menţionate mai sus, şi anume faptul că fenomenul respectiv implică în sine neonorarea obligaţiunilor faţă de buget la capitolul impozite/taxe/prime/contribuţii, sancţiunile aplicate în cazurile respective sunt similare celor aplicate pentru diminuarea obligaţiunilor faţă de buget (30% din suma diminuării pentru impozite/taxe, şi 100% pentru diminuarea primelor obligatorii de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurare socială). [Acţiuni de minimizare a practicii muncii la negru] Conform modificărilor operate la Codul Fiscal, din anul 2012, este stabilit temeiul şi condiţiile de aplicare a metodelor şi surselor indirecte de estimare a obligaţiilor fiscale pentru persoane fizice care suportă cheltuieli ce depăşesc suma de 300 de mii de lei şi/sau dispun de proprietăţi în valoare ce depăşeşte 1 milion de lei. Este evident că sub incidenţa prevederilor respective vor nimeri inclusiv şi salariaţii care acceptă achitarea la negru, riscând de a fi calculate obligaţiuni la buget, inclusiv sancţiunile corespunzătoare. Reieşind din amploarea fenomenului respectiv şi pericolul pe care-l implică, prin Hotărârea de Guvern din 28 iunie curent, a fost aprobat Planul de acţiuni privind minimizarea practicii achitării salariilor în plic şi a muncii la negru. Printre acţiunile stabilite atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, este stipulat inclusiv desfăşurarea campaniilor de informare a societăţii civile şi a mediului de afaceri privind pericolul tolerării schemelor respective. Anume o conlucrare eficientă între organele de stat, pe de o parte, şi mediul de afaceri, salariaţii, pe de altă parte, va permite minimizarea acestui fenomen, or lipsa unei discipline fiscale afectează în primul rând societatea, cetăţeanul prin diminuarea nivelului de trai, drept urmare a neîncasării veniturilor cuvenite în bugetul de stat. Astfel este esenţial ca măsurile pecuniare, aplicate de către organele de control, să fie însoţite de acţiuni ale societăţii civile de promovare a drepturilor cetăţeanului, în cazul dat – dreptul la un salariu achitat oficial. [Nicolae Platon, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat]