În cazul Moldovei și a unionismului care arată semne de consolidare, Rusia nu are o poziție pronunțată, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
În primul rând, subliniază politologul, unionismul este folosit ca sperietoare pentru ca forțele pro-ruse să mobilizeze electoratul în cadrul alegerilor parlamentare, posibile în decembrie 2018.
În al doilea rând, ca urmare a intensificării unionismului, președintele Igor Dodon și alți politicieni filoruși vor primi argumente noi pentru a readuce în discuție federalizarea țării, adaugă Dionis Cenușa.
Nu în ultimul rând, politologul invocă faptul că, prin tolerarea unionismului, Rusia facilitează viitoare animozități în relația Ucrainei cu România, deja tensionată ca urmare a adoptării în 2017, a legislației lingvistice care diminuează ponderea studiilor în limbile materne ale minorităților etnice, inclusiv a românilor.
Cât timp mișcarea unionistă pledează ferm pentru realizarea unirii cu România, opinează politologul, regiunile dominate de grupurile filoruse își rezervă dreptul să apeleze la Rusia, dacă Moldova dispare ca entitate statală.
El amintește despre faptul că în primele luni ai anului 2018, peste 30 de localități din țară au semnat declarații de unire simbolică cu România, prin care se celebrează centenarul unirii principatelor românești, realizată un secol în urmă.
Chiar dacă este deocamdată simbolic, acest gest mobilizează forțele politice pro-ruse din Moldova, care invocă necesitatea unui dialog strategic cu Rusia pentru a salva statalitatea moldovenească, concluzionează Dionis Cenușa.
