|
|
|
Deși sustenabilitatea vectorului european al Moldovei depinde, în primul rând, de integritatea forțelor politice din țară, însăși existența vectorului poate fi sub semnul întrebării odată cu răspândirea naționalismului eurosceptic în UE...
|
Dionis Cenuşa |
|
După 60 de ani de pace și prosperitate, Europa revine la o problemă veche – naționalismul secesionist. Chiar dacă acesta nu a putut fi tratat până la capăt, datorită proiectelor de coeziune și dezvoltare regională, a promovării diversității și a coexistenței multiculturale, nivelul acestuia a fost menținut la proporții tolerabile pentru funcționarea normală a democrațiilor europene în cadrul Uniunii Europene. Rusia vede în renașterea naționalismului în Europa beneficii geopolitice și economice. Prin filiere populiste și/sau anti-europeane, eforturile rusești sunt de a slăbi UE. Orice formă de destabilizare a UE constituie pentru Moldova o provocare majoră, cu efecte imprevizibile pentru dezvoltarea și chiar de securitatea țării.
În prezent, atât proiectul european, cât și statele membre sunt în fața unor probleme existențialiste legate de naționalismul de stat sau unul mai local. Emanciparea politică a forțelor extremiste în Germania (Alternativa pentru Germania), Austria (Partidului Libertății), Cehia (SPD) sau separatismul regional în Catalonia spaniolă sunt simptome ale acestei probleme. De aceea, majoritatea statelor membre încă guvernate de partide moderate și pro-europene caută în UE o forță politică ce îndreptățește și promovează aplicarea și respectarea necondiționată a valorilor europene - statul de drept, democrația, libertatea, drepturile omului etc. Anume această interdependență armonioasă între Bruxelles și majoritatea statelor europene explică animozitățile UE cu alte câteva state europene – Ungaria sau Polonia, care contestă multe din valorile europene, inclusiv principiul de solidaritate. Aceeași interdependență este ținta diversiunilor politice, inițiate de Rusia, prin susținerea forțelor naționaliste, în special a celor eurosceptice.
UE s-a transformat într-un actor politic limitrof prea puternic, deși greu, dar, totuși, capabil să diminueze multiplele interese geopolitice și economice ale Moscovei, atractiv și tot mai principial în promovarea valorilor sale în vecinătatea europeană și chiar în Rusia. Aceste argumente sunt suficiente pentru ca regimul lui Vladimir Putin să ia măsuri considerabile pentru a converti UE din organizație supra-națională într-o platformă pur inter-guvernamentală, unde în loc de căutarea compromisului ar domina competiția intereselor naționale și impunerea celor mai puternici. Altfel, dacă UE ar fi atât de nesemnificativă, atunci Rusia nu s-ar preocupa, într-o formă vizibilă, de destabilizarea acesteia.
Separatismul în Europa și dublele standarde invocate de Rusia
Spania continuă să adune suport politic în favoarea unității constituționale și a integrității sale teritoriale din partea liderilor europeni – Emmanuel Macron și Angela Merkel, iar Președintele Parlamentului European Antonio Tajani chiar a semnalat abundența periculoasă a “egoismului naționalist” și a reiterat rolul statului de drept. Naționalismul catalan, exprimat prin demersul separatist al referendumului anticonstituțional din 1 octombrie 2017, implică din partea UE o vigilență deosebită. Or, este vizată o țară care a aderat la proiectul european 30 de ani în urmă și care reprezintă cea de-a patra economie a UE (în contextul Brexit-ului). Pe lângă reamintirea faptului că orice regiune care se separă de statele membre părăsesc automat UE, Bruxelles-ul mai invocă imuabilitatea statului de drept, pe care separatismul catalan îl încalcă în mod flagrant. Poziționându-se în favoarea principiului statului de drept, UE a transmis un mesaj politic puternic către Spania și celelalte state membre (Polonia), unde statul de drept este supus unor presiuni enorme la nivel central sau local.
Pentru Rusia, valorile europene și în particular statul de drept, au o cu totul altă semnificație. Acest lucru a fost etalat de către președintele Vladimir Putin, în cadrul celei de-a 14-a ședințe a Clubului Internațional Valdai (Kremlin.ru, 19 Octombrie 2017).
Într-o suită de argumente incoerente și decontextualizate, Putin a egalat evenimentele anti-constituționale din Catalonia cu o mișcare de independență, ocolind sintagma “separatism”. Îndată după aceasta, liderul rus a recunoscut dreptul suveran al statului spaniol de a soluționa criza din Catalonia în baza ordinii legale spaniole. Prin aceasta, Putin exprimă deliberat o confuzie de idei. Astfel, dacă Rusia declară că susține suveranitatea spaniolă, atunci trebuie să admită că Spania se confruntă cu o mișcare de separatism în Catalonia.
Argumentul ulterior, lansat de Putin, reprezintă o critică fără destinatar nominalizat, dar prin deducție atribuită Occidentului și inclusiv Europei, despre faptul că acestea ar fi știut despre existența conflictelor interne din țările europene. Tot Occidentului îi este imputată contribuția la destrămarea, dorită, a unei serii de state în Europa. Ignorând orice congruență istorică și rolul proiectului european la păstrarea păcii, președintele rus sugerează de fapt că statele naționale sunt în pericol. Aceasta reprezintă un nou avans al Rusiei ce favorizează naționalismul din Europa, care poate demonta proiectul european îndată ce partidele naționaliste vor prelua puterea politică în principalele capitale europene.
Folosind exemplul separatismului catalan, autorii discursului lui Putin au evidențiat pretinsele duble standarde folosite de Occident. Astfel, liderul rus declară că, pe de o parte, Europa s-a pronunțat împotriva independenței Cataloniei, deși până la asta ar fi susținut necondiționat independența Kosovo de Serbia, pentru a satisface dorințele “fratelui mai mare” - SUA.
Evident, Putin contrazice adevărata succesiune a evenimentelor și anume că cinci țări UE, inclusiv Spania, nu au recunoscut independența Kosova, dar și că dreptul la autodeterminare pentru Kosovo a fost justificat prin violarea masivă a drepturilor omului de către autoritățile sârbe.
Învinuind UE și Occidentul de duble standarde, Putin încearcă de fapt să justifice propriile duble standarde, deoarece deși continuă să promoveze integritatea Serbiei a anexat ilegal Crimeea și sprijină deja de 2 ani, prin căi militare, separatismul în regiunea Donbas a Ucrainei.
Prin asemenea asamblare a argumentelor ilogice, dar efective în era știrilor false, Putin discreditează Occidentul, în particular UE, pentru a-i reduce autoritatea morală și a-i deligitimiza discursul orientat spre respectarea ordinii mondiale bazate pe respectarea dreptul internațional.
Nu în ultimul rând, liderul rus, a readus în discuție dreptul proceselor integraționiste la specificul cultural, geografic și istoric, propriu și unic al fiecărei națiuni și regiuni. Aluzia dată se referă la valorile europene (libertate, democrație, drepturile omului, statul de drept) pe care UE le promovează în limitele frontierelor sale și în afara lor. Pentru a le contracara pe acestea, Rusia a construit în ultimii ani un set de valori conservator-religioase, care reprezintă interfața ideologică a proceselor integraționiste eurosiatice, popularizate în Moldova de către forțele pro-ruse.
Moldova, naționalismul în Europa și federalizarea țării
Numeroasele mici victorii ale partidelor eurosceptice în țările europene sunt semnale negative pentru demersul pro-european al Moldovei. Or, cu cât mai multe state UE vor deveni dominate de sentimente naționaliste, cu atât mai mult va scădea apetitul, și așa mic, de extindere al UE. La fel, multiplicarea euroscepticilor în guvernele europene poate influența pe termen mediu volumul de asistență externă, inevitabil în reducere datorită Brexit-ului, pentru țările din vecinătatea europeană.
Avansarea naționaliștilor în Europa deschide oportunități noi pentru propaganda rusă, care va promova activ viziunile eurosceptice din Europa. În rezultat, vor fi nutrite dispoziții anti-europene, care există în societatea moldovenească.
Autodistrugerea pe care o poate provoca naționalismul în Europa va submina coexistența încă armonioasă între țările membre. Din moment ce interesele naționale vor predomina asupra compromisului colectiv, creșterea economică europeană dependentă de pace și stabilitate va frâna. Naționalismul politic și declinul economic vor fortifica argumentele euroscepticilor din Moldova și alte țări din vecinătate, unde proiectele euroasiatice ale Rusiei vor căpăta mai mult teren.
Odată cu emergența vizibilă a naționaliștilor anti-europeni, partidele pro-reformă din Moldova ar putea pierde aliați importanți în Occident. Mai mult ca atât, dacă UE devine prea slabă, atunci și condiționalitățile acesteia aplicate față de Moldova își vor pierde orice efect.
Discursurile naționaliste în Europa sunt în stare să dinamizeze confruntările naționaliste din Moldova, unde forțele pro-ruse atribuie parteneriatului cu Rusia un rol crucial în garantarea statalității și identității moldovenești, iar unioniștii devin actori politici mai influenți și mai tolerați de cetățeni. În asemenea condiții, nu este exclus scenariul de repetare a tentativei de federalizare a țării, pentru a crea obstacole adiționale, greu surmontabile pentru extinderea politică a unioniștilor și restabilirea popularității forțelor pro-europene.
În loc de concluzie...
Renașterea retoricii naționaliste în interiorul UE denotă că atât statele membre cât și proiectul european trec printr-o criză profundă și de durată, care necesită o diagnosticare și tratament urgent. Cauzele se ascund într-o relaxare a democrațiilor naționale și în complacerea partidelor tradiționale, dar și a eurocraților, încurajată de percepția vizavi de UE drept proiect etern.
Dorința de a preveni războaie și conflicte pe continentul european pare să nu fie suficientă pentru a convinge oricare din generații că proiectul european reprezintă o necesitate vitală pentru prosperitatea actuală și progresul viitor al Europei. Cetățenii europeni vor să simtă schimbări pozitive permanente și rapide, la care vor să contribuie prin acțiune sau inacțiune. Atât instituțiile europene cât, și partidele tradiționale din statele UE trebuie să devină digitizate și respectiv dinamice, dar și sigure, pentru a co-opta cât mai mulți cetățeni în luarea deciziilor.
Extinderea transparenței, participării și a consultării cetățenilor sunt instrumentele elementare care pot sparge mitul că proiectul european este unul elitist. Re-democratizarea statelor membre și aplicarea valorilor europene în interiorul UE reprezintă un obiectiv obligatoriu, dar și tangibil.
Victoria naționalismului asupra proiectului european este în detrimentul planului de democratizare și modernizare a Moldovei. Euroscepticismul la nivel european este o sursă de regres în realizarea reformelor în țările din vecinătate, deoarece reduce vigilența și puterea condiționalităților. La fel de negativă este însă și mimarea unei dedicații pro-europene pentru reforme, integral sau parțial folosită pentru monopolizarea puterii politice. Deși sustenabilitatea vectorului european al Moldovei depinde, în primul rând, de integritatea forțelor politice din țară, însăși existența vectorului poate fi sub semnul întrebării odată cu răspândirea de neoprit a naționalismului eurosceptic în UE.
Dionis Cenușa este politolog, deţine MA în studii europene interdisciplinare, Colegiul Europei.
Domenii de interes: Integrare europeană, politici europene, politica externă a UE, migrație și securitate energetică.
Urmăriţi contul lui Dionis Cenuşa pe Twitter
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016