Rusia figurează printre ţările care îşi spionează cel mai mult cetăţenii
- 09.11.2006 00:39
- 1434
- 2 minute(ă)
-
Nemţii şi canadienii sunt cei mai puţin spionaţi cetăţeni, în timp ce britanicii, alături de chinezi şi ruşi, sunt supravegheaţi aproape non stop.
Aceasta este concluzia la care a ajuns organizaţia neguvernamentală Privacy International, specializată în monitorizarea respectării drepturilor cetăţeneşti, cu precădere a dreptului la intimitate.
Într-un clasament incluzând 36 de ţări, printre care şi cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, realizat în funcţie de o serie de indicatori ce definesc o societate liberă, grupul celor ce-şi supraveghează îndeaproape cetăţenii şi manifestă o anumită flexibilitate în ceea ce priveşte respectarea strictă a drepturilor fundamentale este constituit din Marea Britanie, Singapore, China, Malaezia şi Rusia. Cetăţenii acestor state sunt supravegheaţi prin mijloace audio şi video, iar dreptul lor la intimitate este grav încălcat.
În eşalonul doi, cel al statelor caracterizate de supravegherea pe scară largă a cetăţenilor, figurează Statele Unite ale Americii, Israel, Noua Zeelandă şi Australia. Acestea sunt urmate de ţări din Uniunea Europeană la care nu te-ai aştepta să intercepteze convorbirile telefonice şi sa dezvolte un sistem strict de monitorizare a indivizilor. Este vorba despre Suedia, Olanda, Slovenia, Spania, Lituania, Slovacia, Irlanda şi Republica Ceha.
Deşi nu figurează în primele două grupe, Grecia, Ungaria şi Polonia fac parte şi ele dintre ţările în care interceptarea convorbirilor telefonice este la ordinea zilei.
Germania, Austria şi Belgia contrabalansează situaţia, ca ţări în care drepturile constituţionale ale cetăţenilor, inclusiv cel la intimitate, sunt respectate pe deplin. Pe continentul american, Canada este ţara care întregeşte acest grup.
In Ungaria, Franţa, Polonia, Cipru, Portugalia, Irlanda, Malta, Danemarca, Estonia, Letonia, Luxemburg, Italia şi Finlanda, intimitatea personală este într-o oarecare măsură garantată, dar protejarea acesteia de către autorităţi lasă de dorit. România şi R. Moldova nu au făcut, până în prezent, obiectul studiului Privacy International.
