Performanțele înregistrate până acum de implementarea Acordurilor de Asociere din Ucraina, Moldova și Georgia par să nu alarmeze autoritățile ruse, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol analitic pentru Agenția IPN.
El opinează că democrațiile acestor țări stagnează sub presiunea grupărilor oligarhice, iar statul de drept este în stare fragilă din cauza corupției și/sau a instituțiilor anti-corupție politizate.
Din contra, scrie Dionis Cenușa, Rusia caută modalități cum să beneficieze de pe urma accesului la piața europeană pe care o oferă Acordurile, mai ales odată ce sancțiunile economice lovesc în tot mai multe companii și oameni de afaceri ruși.
Moldova pare să fie prima țară în care Rusia ar dori să revină, cel mai degrabă după alegerile parlamentare din februarie 2019, iar Georgia ar putea fi următoarea, dacă tendința de îmblânzire a poziției oficiale față de Moscova continuă, estimează politologul.
Influența Rusiei slăbește cel mai puternic în Ucraina, unde aceasta poartă un război hibrid, menit să colapseze politicile de modernizare a țării și de constituire a națiunii ucrainene, separate de monopolul civilizațional rusesc, subliniază Dionis Cenușa.
În opinia lui, slăbiciunile Ucrainei se află nu în puterea Moscovei, ci în fenomenul corupției endemice a cărei dezrădăcinare necesită resurse financiare, instituții reformate, partide politice integre și timp. Din aceste considerente, Kremlinul va menține intervenția militară în Donbass și va încerca să repete „modelul transnistrean”.
Acordurile de Asociere cu UE vor întâmpina impedimente adiționale, dacă alternativa geopolitică oferită de Rusia va deveni atractivă sau cel puțin compatibilă. Astfel, integrarea latentă a Moldovei în Uniunea Euroasiatică și cea a Armeniei în formate avansate de cooperare cu UE, ar putea deveni sursă de inspirație pentru acele forțe politice care țintesc beneficiile economice disponibile în UE, dar se inspiră activ din practicile politice nedemocratice, uzuale în Rusia, concluzionează politologul.
