Scenariul anexării Transnistriei de către Rusia este puţin probabil în circumstanţele actuale, pentru că regiunea ar deveni o enclavă izolată pe care Rusia nu o va putea proteja din punct de vedere militar. Însă, în eventualitatea în care şi alte părţi ale Ucrainei de sud ar opta să se unească cu Rusia, anexarea Transnistriei ar putea deveni mai fezabilă, a spus profesorul de ştiinţe politice la Universitatea din Ottawa, Ivan Katchanovski, pentru publicaţia canadiană The Globe and Mail, citată de IPN.
În articolul întitulat „Având de furcă cu propriii separatişti, Moldova priveşte cu îngrijorare către Rusia”, publicaţia scrie că „în timp ce Rusia întreprinde proceduri juridice în vederea anexării Crimeei, apar îngrijorări tot mai mari că un Kremlin însetat de pământuri şi-ar putea îndrepta privirea dincolo de Ucraina în încercarea de a interveni şi în alte foste state sovietice”.
În context, . The Globe and Mail face referire la demersurile recente ale administraţiei de la Tiraspol, precum şi la reacţiile oficialităţilor de la Chişinău. „Există semne că guvernul separatist transnistrean vede în anexarea Crimeei de către Rusia o oportunitate de a merge pe o cale similară. Preşedintele parlamentului transnistrean a solicitat Moscovei să anexeze şi acest teritoriu, fapt ce a declanşat o reacţie promptă din partea preşedintelui moldovean Nicolae Timofti, care a spus că Rusia ar face „o greşeală” dacă ar da curs solicitării”.
Transnistria s-a dezlipit de Moldova în 1990 şi, deşi se bucură de sprijinul Moscovei, rămâne nerecunoscută drept stat de cei din afara frontierelor sale. Un referendum desfăşurat în 2006, denunţat de guvernul moldovean, a arătat că 97,2 la sută din alegători preferă să adere la Rusia.
Într-un interviu recent pentru The Globe and Mail, preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, a declarat că ţara sa nu doreşte să întrerupă relaţiile cu Rusia în totalitate, dar a adăugat, „suntem siguri că modelul european este cel mai bun”. Dl. Corman a spus că el înţelege dorinţa Moscovei de a menţine relaţii strânse cu fostele state sovietice. „Existe o competiţie între două modele de integrare. Noi înţelegem acest lucru. Dar iarăşi, partenerii noştri ruşi trebuie să înţeleagă şi faptul că fiecare ţară are dreptul de a alege ce este mai bine pentru ţară.”
Publicaţia aminteşte că, toamna trecută, Rusia a interzis importurile de vinuri moldoveneşti, „fapt văzut de mulţi ca fiind o răzbunare pentru determinarea ţării de a se apropia mai mult de Europa. UE a reacţionat prompt, liberalizând accesul vinurilor moldoveneşti în Europa, lansând astfel un semnal de susţinere pentru Moldova în faţa presiunilor crescânde din partea Rusiei”.
The Globe and Mail îl citează pe Jeff Sahadeo, directorul Institutului de Studii Europene şi Eurasiatice din cadrul Universităţii Carleton, care spune că, în ultimii ani, atât Georgia, cât şi Moldova au înaintat pe calea integrării europene, „iar ruşii s-au tot căznit să împiedice asta.”
