România poate fi un model pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană, deoarece ambele state au multe lucruri în comun, însă experienţa trebuie preluată cu adaptare la specificul societăţii moldoveneşti şi la climatul intern. La aceste concluzii au ajuns participanţii la dezbaterea publică „România ca model pentru parcursul european al Republicii Moldova”, organizată de Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, a spus , că ţara sa are o experienţa recentă a integrării europene care este destul de proaspătă pentru a putea fi împărtăşită Republicii Moldova. „Au existat perioade mai intense de lucru în comun şi perioade mai puţin faste. Am şansa de a vedea că, sub mandatul meu, raporturile sunt foarte intense, în care politicile pro-europene ale guvernelor succesive de la Chişinău au avut şi o importantă deschidere faţă de România. Ceea ce sigur nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Pentru că ar fi greu de imaginat o opţiune geopolitică pro-europeană cu anumite rezerve faţă de România. De fapt, un eventual „portret-robot” al unui pro-european din Republica Moldova se suprapune aproape pe a celui unui pro-român de aici”, a spus diplomatul.
Avem foarte multe lucruri în comun, însă în România nimeni nu regretă Uniunea Sovietică şi acesta este un element care ne deosebeşte. În România nu există populaţie nostalgic sovietică. Uniunea Sovietică are o imagine negativă în România, şi dacă România îşi doreşte să promoveze, şi promovează deja un model de dezvoltare în Republica Moldova trebuie să ţină cont şi de această distincţie. „Ne diferenţiază faptul că după Revoluţia din 1989 a apărut un foarte acut sentiment anti-comunist, în România să-i spui cuiva că este comunist, este o ofensă foarte gravă. Şi dacă nu realizăm de la bun început că este o diferenţă foarte mare, riscăm să avem aşteptări false sau neînţelegeri pe ambele margini ale Prutului”, a mai spus Marius Lazurca.
În acelaşi context, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan, a precizat că Republica Moldova este capabilă să preia şi să evalueze modele, în special modelul român de integrare europeană. „Moldova nu are alte alternative să preia modele reuşite de integrare în Uniunea Europeană. Mai cu seamă că limba română este o limbă oficială a Uniunii Europene şi de asemenea Republica Moldova va fi nevoită să parcurgă aceleaşi etape ca şi România, însă contextele sunt diferite”, a subliniat expertul.
Potrivit lui, în anul 2005, prin votarea unanimă de către Parlament a documentelor privind orientarea europeană şi soluţionarea conflictului transnistrean, Republica Moldova a fost aproape de a avea o convenţie pro-europeană a întregii clase politice, similară cu Acordul de la Snagov, semnat de clasa politică din România. Însă în 2009 PCRM s-a distanţat de parcursul european după ce în urma alegerilor a pierdut 15% din voturile cetăţenilor, iar 53% din cetăţeni au spus în cadrul BOP că sunt nostalgici după Uniunea Sovietică.
Igor Boţan a notat că România poate fi un exemplu de urmat pentru Republica Moldova în ceea ce priveşte etapele parcurse în procesul de integrare europeană, însă nu trebuie să uităm contextele în care România s-a integrat în UE. Moldova trebuie să beneficieze de suport din partea României în procesul de integrare în Uniunea Europeană şi să-şi rezolve problemele interne foarte precaut pentru a nu destabiliza situaţia internă.
Directorul executiv al Centrului de Tineret „Piligrim-Demo” din Comrat, Mihail Sirkeli, a menţionat că România este un model de la care Moldova poate învăţa lucruri pozitive, mai ales la capitolul minorităţilor naţionale şi integrarea în societate a acestora. Acest a subliniat că rolul României în procesul de integrare europeană este important pentru Republica Moldova, dar este văzut negativ de locuitorii din autonomia găgăuză, care au o pronunţată nostalgie faţă de Uniunea Sovietică şi nu acceptă ca România să aibă un rol vizibil în apropierea Republicii Moldova de UE.
Mihail Sirkeli a adăugat că populaţia din Găgăuzia este alimentată cu stereotipuri de către presa rusă, iar reprezentanţii societăţii civile din Moldova şi România ar trebui să viziteze mai des regiunea, să vorbească cu cetăţenii pentru a distruge stereotipurile şi prejudecăţile.
Dezbaterea „România ca model pentru parcursul european al Republicii Moldova”, este a 30-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizat de IPN, în parteneriat cu Radio Moldova şi susţinut de Fundaţia germană Hanns Seidel.
