România nu renunţă la consulatele din Cahul şi Bălţi şi propune o loterie a cetăţeniei române pentru basarabeni
- 14.03.2007 07:55
- 907
- 3 minute(ă)
-
Ministerul român de Externe continuă demersurile privind deschiderea a două noi consulate pe teritoriul R. Moldova. Aceasta în pofida declaraţiei de săptămâna trecută a ministrului moldovean de Externe, Andrei Stratan, potrivit căreia executivul de la Chişinău îşi retrage acordul pentru această iniţiativă.
Potrivit presei româneşti, directorul Oficiului pentru relaţia cu RM din MAE român, Dan Dumitru, a declarat, în cadrul şedinţei comune a comisiilor de politică externă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului român cu privire la relaţiile dintre România şi RM, că declaraţia ministrului Stratan, de pe 7 martie, privind refuzul Chişinăului de a mai permite deschiderea celor două consulate a surprins partea română, dar în prezent nu există decât o declaraţie, fără vreun înscris oficial de înştiinţare. Reprezentantul MAE de la Bucureşti a afirmat că s-au prelungit precontractele privind achiziţionarea celor două imobile din Cahul şi Bălţi care urmau să funcţioneze ca sedii ale celor două consulate, documentele urmând să expire pe 26 martie.
Potrivit aceloraşi surse, preşedintele Comisiei senatoriale de politică externă a Senatului român, Mircea Geoană, a propus un sistem de „loterie a cetăţeniei române” pentru basarabeni. Potrivit acestuia, „la Bucureşti există mai multe centre de decizie faţă de RM”, remarcând lipsa de corelare a politicii Guvernului cu „viziunea mai ofensivă” a Preşedinţiei României pe tema relaţiei cu Moldova.
Geoană nu crede că se pot acorda, în termen scurt, un milion de cetăţenii române pentru moldoveni. El a precizat că în acordul România-UE nu se prevede un număr de un milion de cetăţeni români în plus faţă de cele 22 de milioane. De aceea, el susţine ideea înfiinţării „unui sistem gen Loteria vizelor" pentru acordarea de cetăţenie română moldovenilor, care, în opinia sa, „ar selecta tipul de calificare profesională, în funcţie de nevoile pieţei muncii din România”.
La rândul său, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a susţinut modificarea Legii cetăţeniei, prin eliminarea prevederii potrivit căreia domiciliul pe teritoriul României, timp de 4 ani, este obligatoriu pentru acordarea dreptului de cetăţenie. El a confirmat că există circa 500.000 de cereri olografe de cetăţenie româna din RM, dar că aceste solicitări reprezintă familii, astfel că, în realitate, se ajunge la cifra de 900.000 de posibile cetăţenii ale persoanelor individuale.
Blaga a mai spus că a propus reprezenţantilor statelor Schengen să se alăture României într-un centru comun de vize la Chişinău. „Nu există nicio concurenţă între România şi Ungaria, aşa cum s-a spus, cele doua centre fiind complementare”, a subliniat ministrul.
