Rubrică IPN de cultivare a limbii, susţinută de Alexei Axan
---

Amintim că în articolul publicat miercuri, 3 septembrie 2014, ne-am referit la unele aspecte ce ţin de folosirea numeralelor la indicarea datei şi a orei.

O cititoare, al cărei prenume este Elena, ne-a mulţumit "pentru acest exerciţiu de limbă" găsind utilă rubrica lansată de IPN.

Ne-a adresat şi două întrebări în care se interesează de acordul ce trebuie realizat între părţile componente ale enunţurilor "treizeci de milioane de lei: vor fi alocaţi sau alocate?" şi "vor fi reparaţi sau reparate trei sute de kilometri de drum sau drumuri?".

Filologii includ astfel de îmbinări în categoria capcanelor lingvistice, de aceea "regula de aur" în aceste situaţii este găsirea soluţiei de a evita "capcana". (Suma în valoare de treizeci de milioane de lei va fi alocată pentru reparaţia drumurilor.) E bine de aplicat această regulă şi din considerentul că în dicţionarele pe care le consultăm nu găsim exemple ce ar face lumină în problema respectivă.

Există şi altă posibilitate: pentru a înţelege cum se realizează, în general, acest acord, e util să facem trimitere la alte exemple.

1. Au fost invitaţi trei sute de participanţi. / Trei sute de participanţi au fost invitaţi. (Participant – substantiv masculin);

2. Au fost invitate trei sute de participante. / Trei sute de participante au fost invitate. (Participantă – substantiv feminin);

Au fost reparate trei sute de autovehicule. / Trei sute de autovehicule au fost reparate. (Autovehicul – substantiv neutru).

În aceste trei propoziţii totul e clar, chiar nu se atestă dificultăţi la alegerea acordului corect.

Pornind de la cele expuse, acordul logic care poate fi realizat în prima îmbinare "buclucaşă" e următorul:

        Treizeci de milioane de lei vor fi alocaţi ... / Vor fi alocaţi treizeci de milioane de lei ...

Exemplele ce urmează ne conving că, în majoritatea cazurilor, mânuitorii de condei apelează anume la acest acord.

a. Aproape 100 de milioane de dolari alocaţi pentru ...
b. Încă 100 de milioane de lei vor fi alocaţi pentru reabilitarea...
c. Pentru aceasta, au fost alocaţi 36 de mii de dolari, sub formă de ...
d. Lourdes, fiica Madonnei, are alocaţi 11.000 de dolari săptămânal ...
e. Vor fi alocaţi 300 (de) mii (de) dolari pentru...
f. Circa 1 mil. dolari vor fi alocaţi pentru menţinerea păcii...

Notă: E necesar să nu uităm nici de regulile care specifică în ce situaţii prepoziţia de este obligatorie şi când nu trebuie folosită în îmbinări constituite din numerale, urmate de substantive. Aşadar, prepoziţia de:

1. Obligatorie şi în scriere, şi în vorbire. (100 de milioane de dolari)
2. Nefolosită nici în scriere, nici în vorbire. (101 deputaţi)2. Lipsă în scriere (100 km), dar obligatorie în vorbire. (100 de kilometri)

Referitor la a doua întrebare, adresată de Elena, constatăm aceeaşi capcană lingvistică ce rezultă din alegerea termenului cu care trebuie să facem acordul.

Problema se complică, deoarece elementul care ar clarifica situaţia este substantivul drum. Folosit la plural, respectivul substantiv limpezeşte lucrurile.

Vor fi reparate trei sute de kilometri de drumuri. (În cazul când această lungime însumează diferite porţiuni carosabile.)

Dar cum să procedăm atunci când dorim să utilizăm singularul drum, acesta indicând fie porţiunea carosabilă concretă, fie noţiunea generală de carosabil?

Ar fi posibile două opţiuni în care s-ar realiza:

1) Acordul în gen cu numeralul. (Vor fi reparate trei sute de kilometri de carosabil.)
2) Acordul impus de substantiv. (Vor fi reparaţi trei sute de kilometri de carosabil.)

Pentru clarificarea situaţiei respective, ni s-a părut interesantă explicaţia din Gramatica limbii române (GALR), elaborată de Institutul de Lingvistică de la Bucureşti, unde am găsit următoarele:

"În unele cazuri, acordul în gen este impus nu de substantiv, ci de genul numeralului simplu din componenţa numeralului compus, cf. cele 18 milioane de lei, alături de cei 18 milioane de lei".

Ceea ce este stipulat aici ne permite să deducem câte ceva pentru aspectul care ne interesează, dar nu până la capăt, deoarece apare o întrebare esenţială, şi anume: care sunt aceste "unele cazuri" ce permit folosirea formelor paralele?

            

Logica formală ne face să credem că e vorba de unele substantive care, ca excepţie, sunt masculine, fiind inanimate: leu/i, dolar/i,  euro,  ban/i, cent/(ţ)i, litru/i, metru/i, bait/(ţ)i, volt/(ţ)i, watt/(ţ)i,  amper/i (inclusiv alte unităţi de măsură ce au în componenţă radicalele litru, metru, bait, volt, watt, amper).

Dragă Elena, aşteptăm şi alte întrebări de la tine şi îţi spunem că deoarece în viaţa noastră există atâtea formalităţi, în gramatică la fel e posibil un acord formal, care e cu mult mai clar comparativ cu explicaţiile academice.

1. Milioane de lei alocaţi ...            = Vor fi alocate milioane de lei ...
2. Sute de kilometri reparaţi ...     = Vor fi reparate sute de kilometri ...

Aşadar, pentru ca vorbitorii acestei limbi, dar şi persoanele care învaţă româna să găsească repede, fără multă pierdere de timp, aspectele ce îi interesează (mai ales dacă există controverse), devine imperioasă includerea în dicţionare a mai multor exemple care i-ar ajuta pe aceştia să folosească formele logice, poate chiar şi unificate, astfel simplificând aspectele strict teoretice.

E sugestia noastră pentru lexicografi.

Iar dezbaterile ştiinţifice pe tema acceptării sau neacceptării anumitor aspecte controversate de limbaj să se producă doar în cercurile de specialişti. E posibil aşa ceva?

O altă cititoare, căreia îi zice Mariana, ne-a adresat întrebarea în care este cuvântul temă.

Pentru început am dori să clarificăm ce este un club de presă. Potrivit DEX-ului, clubul e o asociaţie menită să creeze membrilor săi condiţii favorabile pentru desfăşurarea unei anumite activităţi (cultural-educative, sportive etc.), precum şi localul în care se întrunesc membrii acestei asociaţii. Având această explicaţie, putem conchide că un club de presă poate avea denumire sau poate să i se indice apartenenţa, clubul poate organiza diverse activităţi (şedinţe, conferinţe, dezbateri etc. ), iar aceste activităţi urmează să se desfăşoare având un generic (un titlu). În cadrul acestor activităţi se abordează o tematică anumită, iar vorbitorii se referă în luările de cuvânt la tema propusă, adică discută pe tema respectivă.

Aşteptăm, dragă Mariana, şi alte întrebări de la tine.

Tema referitoare la îmbinările care au în componenţă prepoziţii e una complexă, atestăm şi aici aspecte interesante. Dacă veţi considera utilă tema, ne vom referi la ea în unul din articolele viitoare.

Suntem convinşi că nu e dificil să faceţi o diferenţiere între structurile comunicative "Până miercurea viitoare …", "Pentru miercurea viitoare …" şi "Pe miercurea viitoare!".

Până miercurea viitoare nu e mult!

Pentru miercurea viitoare intenţionăm să scriem alt articol, de aceea vă rugăm să ne spuneţi dacă întâmpinaţi dificultăţi la plasarea corectă a accentului. Pentru o autoverificare, vă propunem următoarele sarcini:

1. Constituiţi formele de feminin ale substantivelor şi marcaţi litera pe care cade accentul.

Doctor, pictor, chelner, şofer, frizer, coafor, pescar, profesor, filolog, psiholog, biolog.

2. Constituiţi formele de imperativ plural ale verbelor şi marcaţi litera pe care cade accentul.

A vedea, a tăcea, a dispărea, a se duce, a conduce (pe ele), a spune (nouă), a se preface.

Pe miercurea viitoare!

Alexei Axan, filolog, profesor la Casa Limbii Române