Curriculum şcolar a fost modernizat în 2010 şi acum atenţia organelor responsabile în domeniul educaţiei este asupra formării profesorilor, a declarat pentru IPN Viorica Antonov, expert în politici sociale. Potrivit specialistului, rolul tot mai mare în educaţia copiilor trebuie să fie a părinţilor şi a şcolii, ca instituţii şi tutori de patrimoniu naţional în supravegherea şi orientarea spre învăţări relevante, adecvate personalităţii elevului, atât în sala de clasă, cât şi în afara acesteia.
Viorica Antonov a pomenit despre două curente de influenţă asupra elevilor. În unul rolul major revine relaţiei profesor-elev şi elev-elev, cu un impact indirect asupra elevilor a relaţiei profesor-profesor şi profesor-părinte. Celălalt curent de influenţă este de natură exterioară, fiind tipic mediului social în care elevul se află cea mai mare parte a timpului său de activitate extraşcolară, unde acesta se adaptează sau impune unele rigori, interacţionează cu semenii şi unde acţiunea didactică este preluată practic de comunitatea sau ambianţa în care acesta vieţuieşte.
„Cu regret, azi tot mai mult observăm că nu toate practicile observabile în clasă sunt orientate spre dezvoltarea capacităţilor şi competenţelor elevilor, ceea ce-i face vulnerabili în faţa provocărilor din comunităţile în care trăiesc”, a remarcat expertul în politici sociale.
Potrivit Vioricăi Antonov, într-o şcoală trebuie să se respecte drepturile copiilor, iar principiul egalităţii între elevi să fie motrice în dezvoltarea lor educaţională. Şcolile trebuie să onoreze diversitatea şi perspectivele multiculturale, să creeze toate condiţiile necesare pentru a nu fi loc de xenofobie şi discriminare.
Întrebată despre plăţile şi contribuţiile neformale la şcoală, cum ar fi cele pentru fondul clasei sau diferite ore de meditaţii, Viorica Antonov a spus că, potrivit unui studiu sociologic, aceste practici mai persistă, fiind un rezultat al bugetelor reduse alocate instituţiilor de învăţământ. „În lipsa unui cadru juridic şi administrativ bine evidenţiat şi transparent pentru contribuţii financiare, acţiunea de colectare a taxelor informale devine o parte a economiei informale şi, respectiv, o activitate economică ilegală”, a spus Viorica Antonov.
După aprobarea noului Cod al Educaţiei, una dintre aşteptări ţine de ridicarea calităţii studiilor la standardele europene. Codul Educaţiei accentuează vizibil lărgirea autonomiei instituţiilor de învăţământ, o prevedere incontestabilă este obligativitatea studiilor până la vârsta de 18 ani a tuturor cetăţenilor. Documentul mai prevede măsuri de studiu pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. O altă prevedere ţine de fortificarea învăţământului profesional prin modernizarea bazei tehnico materiale.
