Înainte de invadarea Ucrainei, Kremlinul a elaborat o strategie de aservire politică și economică a Moldovei, iar membrii administrației prezidențiale a Federației Ruse au comunicat activ cu curatorul „departamentului moldovenesc” din cadrul FSB, transmite IPN cu referire la investigația jurnalistică internațională „Planul Kremlinului pentru Moldova”.
Într-un comentariu pentru IPN, jurnalistul RISE Vladimir Thoric, coautor al anchetei, afirmă că „obiectivele strategiei moldovenești au fost elaborate în același departament al Kremlinului, care pregătea planul de absorbție a Belarusului”.
„Strategia Kremlinului pentru Moldova s-a dovedit a fi mai rafinată: administrația președintelui Vladimir Putin plănuiește să mențină dependența țării de gazul rusesc, să impună limba rusă, să creeze în Moldova o rețea de ONG-uri controlate de Kremlin, să continue campania de discreditare a Alianței Nord-Atlantice și a influenței românești, să sporească baza electorală pro-rusă, să cultive în mediul loial Rusiei personalități publice și politice ale Moldovei”, a spus Vladimir Thorik.
Coautorul anchetei precizează că „documentul a fost întocmit de același Direcție a Președintelui Federației Ruse pentru Cooperare Transfrontalieră, care a emis o strategie similară de planuri de a anexa Republica Belarus de către Rusia. Strategia a fost elaborată în 2021 cu participarea Statului Major al Rusiei și a serviciilor speciale ruse - FSB, SVR și GRU.”
„Strategia a fost scrisă de colegii „departamentului moldovenesc” al Kremlinului, deja cunoscuți datorită anchetei „Kremlinovici”, condusă de colonelul Serviciului de Informații Externe Igor Maslov. Datorită datelor de facturare a telefoniei mobile, am văzut că angajații acestui departament în toiul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, adică în 2022, l-au apelat activ pe curatorul Moldovei de la FSB, generalul Dmitri Miliutin”, a spus jurnalistul de investigație.
Potrivit coautorului investigației, „actualele autorități ruse au planificat să-și extindă influența asupra Republicii Moldova în trei domenii: militar-politic, economic și umanitar, iar obiectivele strategiei sunt precizate pe trei perioade: pe scurt termen (până în 2022) pe termen mediu (până în 2025) și pe termen lung, până în 2030.
Într-un comentariu adresat autorilor anchetei, premierul moldovean Dorin Recean a precizat că Rusia ar putea fi interesată de creșterea stării de „incertitudine, frică și anxietate, dar și a dorinței de a protesta” în rândul populației.
„Din punct de vedere militar, acum ei [autoritățile ruse] nu dispun de resursele și circumstanțele necesare pentru a întreprinde ceva serios [împotriva Moldovei]. Nu pot ataca din Transnistria. Nu au suficientă coordonare”, crede șeful Guvernului Republicii Moldova.