Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc ? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN propune un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale oferă variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări.
---
În Republica Moldova, în general, nu există probleme etnice, poate doar la nivel lingvistic, atunci când întrebi într-o limbă şi ţi se răspunde în alta, susţine analistul politic Mihai Cernencu, şef al Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie la ULIM.
Analistul subliniază că în 1994 a fost proclamată unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, pentru a păstra identitatea etnică a găgăuzilor. Însă, conducerea de astăzi din regiune este implicată mai mult în politică decât în promovarea valorilor democratice şi păstrarea limbii găgăuzilor. Declaraţia başcanului Mihail Formuzal că Găgăuzia va ieşi din componenţa Republicii Moldova, dacă va fi semnat Acordul de Asociere cu UE poate fi catalogată ca şi exemplu de promovare a separatismului. Acelaşi lucru se poate spune şi despre declaraţiile că vor fi create „drugine”, structuri de armată proprie. Totuşi, elementul fundamental al unui focar de instabilitate îl prezintă factorul extern.
Potrivit lui Mihai Cernencu, Rusia urmăreşte o expansiune geopolitică şi în acest context riscul separatismului în Republica Moldova este posibil, fiind promovat prin organizaţiile neguvernamentale şi partidele politice finanţate de Moscova. Mihai Cernencu a mai spus că Rusia apăra interesele ruşilor în statele slabe, unde i se permite din punct de vedre politic, acolo unde poate influenţa. Este posibil să recurgă la manifestaţii de separatism şi în Republica Moldova sub pretextul că ţara îşi va pierde suveranitatea după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
După 21 martie, când Ucraina a semnat partea politică a Acordului de Asociere, a doua zi UE a trimis 500 de reprezentanţi care să supravegheze o eventuală invazie a Rusiei, notează Mihai Cernencu. Analistul spune că şi în cazul Moldovei sunt prevăzute mecanisme prin intermediul cărora UE ar putea ajuta ţara. Acordul de Asociere cu UE transferă Moldova într-un spaţiu de securitate, de libertate şi comerţ liber.
Ca să nu existe riscul promovării separatismului în Moldova, analistul spune că autorităţile ar trebuie să opereze mai multe schimbări la Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate prin care să li se permită colaboratorilor SIS să poată asculta convorbirile telefonice ale organizaţiilor şi partidelor care pun în pericol suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. De asemenea, analistul propune ca să fie modificat Codul Penal, şi anume să se introducă pedepse pentru acţiunile de promovare a separatismului, iar Ministerul Justiţiei să nu înregistreze şi să interzică partidele care promovează separatismul în Republica Moldova.
Irina Ţurcanu, IPN
