Risc sporit de infectare cu rabie
- 26.09.2008 18:35
- 449
- 3 minute(ă)
-
Specialiştii epidemiologi constată persistenţa unui risc sporit de infectare cu rabie, boală infecţioasă numită şi turbare. Datele statistice ale Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, făcute publice cu ocazia Zilei mondiale de profilaxie a rabiei, marcată anual la 28 septembrie, denotă existenţa unor condiţii favorabile de răspândire a rabiei pe întreg teritoriul ţării, transmite Info-Prim Neo.
În prima jumătate a anului 2008, specialiştii Serviciului veterinar au înregistrat 22 de cazuri de rabie la animale. Raportat la anii precedenţi, atât numărul animalelor diagnosticate cu rabie, cât şi numărul teritoriilor administrative afectate a crescut aproape de două ori, fiind într-o creştere continuă. Este în creştere şi numărul de adresări la medici din cauza muşcăturilor. Anual, în republică beneficiază de tratament preventiv circa 4-5 mii de persoane, victime ale agresiunilor maidanezilor.
Specialiştii subliniază că riscul de transmitere a rabiei la oameni ar fi minimal, dacă posesorii de câini şi pisici ar respecta regulile de întreţinere şi îngrijire a animalelor. Totodată, este necesar ca maturii şi copiii să se abţină de la prinsul animalelor sălbatice. Atunci când se remarcă o schimbare în comportamentul animalului de casă, este necesar de consultat specialistul serviciului veterinar.
Vaccinul este unicul mijloc specific de profilaxie, care poate preveni îmbolnăvirea şi, respectiv, poate salva viaţa pacientului. Responsabili de acordarea asistenţei antirabice sunt medicii traumatologi sau chirurgi. Dacă există indicaţii, pacientul va beneficia de un curs gratuit de tratament cu vaccin, sau şi cu globulină antirabică.
Surse principale de infecţie cu rabie, atât pentru om, cât şi pentru animale, sunt vulpile, care deseori atacă şi infectează animalele domestice aflate lângă păduri, sau în fâşii forestiere. Infectarea omului are loc în urma muşcăturilor, a contactului cu saliva animalelor bolnave, sau în timpul scoaterii pieilor de pe animalele bolnave. Odată cu saliva, virusul pătrunde prin pielea vătămată şi afectează sistemul nervos central. Perioada de incubaţie la om, de la momentul infectării până la apariţia primelor simptome de boală, constituie de la 10 zile până la un an şi depinde de mărimea rănii produse şi localizarea muşcăturii.
Orice muşcătură sau zgârietură de către animale, îndeosebi cele sălbatice sau fără stăpân, trebuie considerate drept o posibilă molipsire cu virusul rabiei şi impune, în mod obligatoriu, adresarea la medic.
