Programele de actualităţi ale Companiei Teleradio-Moldova (TRM) nu întrunesc pe deplin caracteristicile unui audiovizual public, deşi se atestă unele evoluţii pozitive în comparaţie cu monitorizările anterioare, susţin experţii proiectului „Monitorizarea implementării Codului Audiovizualului”. Cea de-a treia monitorizare din cadrul proiectului a vizat conţinutul programelor de actualităţi „Median-info” de la „Radio Moldova” şi „Mesager” de la „Moldova 1”, din perioada 6-12 august. Tematica ediţiei „Mesager” a fost comparată cu cea a programelor de actualitate de la posturile Pro TV, TV7 şi Euro TV. Experţii au constatat că din 146 de materiale (ştiri şi subiecte) radio supuse monitorizării, aproximativ fiecare al treilea este lipsit de imparţialitate şi poartă caracter laudativ. În majoritatea cazurilor, lauda este adresată autorităţilor centrale sau locale. Două treimi sunt neutre. Se regăsesc şi 4 subiecte critice. Faţă de monitorizările anterioare, este atestată o îmbunătăţire a indicilor calitativi: fiecare al 7-lea subiect este realizat în baza a două şi mai multe surse. Totodată, frecvenţa apariţiei actorilor oficiali, inclusiv a primelor persoane în stat, a rămas la acelaşi nivel ca şi în perioada monitorizată în luna mai. De asemenea, potrivit experţilor, tonalitatea materialelor pendulează de la „neutru” (în 95 de cazuri) la „osanale”, de regulă, autorităţilor centrale, fapt ce descoperă o lipsă de profesionalism ori, mai exact, un pseudo jurnalism. O situaţie similară a fost atestată la postul naţional de televiziune. Astfel, din 194 de materiale TV supuse monitorizării, circa un sfert (46) poartă caracter laudativ, în comparaţie cu aproximativ 50% în cazul monitorizării anterioare. În majoritatea cazurilor, lauda este adresată autorităţilor centrale sau locale. Aproximativ 60% (110) dintre materiale sunt neutre, faţă de o treime anterior. 19 subiecte au fost critice (faţă de 3). În comparaţie cu rezultatele celorlalte monitorizări, şi la postul de televiziune este atestată o îmbunătăţire a indicilor calitativi, afirmă experţii. Fiecare al 3-lea subiect este realizat în baza a două şi mai multe surse. Anterior indicele avea o valoare absolut nesemnificativă. Experţii au mai atras atenţia asupra faptului că ordinea ştirilor şi durata subiectelor nu este dictată întotdeauna de importanţă, iar tonalitatea materialelor, rod al modului în care autorii înţeleg jurnalismul, ţine „Moldova 1” mai aproape de zona audiovizualului de stat decât de cel public. Autorii studiului au concluzionat că procesul de constituire a serviciului public autentic s-ar accelera, dacă Consiliul de Observatori al Companiei s-ar preocupa de monitorizarea modului în care politicile editoriale răspund interesului public, iar administraţia TRM ar respinge practica prezentării ştirilor şi subiectelor de actualitate care neglijează normele legale şi deontologice de scriere a lor. Conţinutul şi tonalitatea unui număr impunător de ştiri şi subiecte din programele de actualităţi scot în evidenţă, în mare, două grave probleme ale TRM: calitatea cadrelor şi managementul sectoarelor Actualităţi. Rezultatele monitorizării denotă că la un an de la adoptarea noii legislaţii în domeniu, TRM nu respectă în totalitate prevederile Codului Audiovizualului. În proiectul realizat sub egida Asociaţiei Presei Electronice (APEL) şi cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova sunt implicate organizaţiile neguvernamentate din domeniul mass-media şi drepturile omului. Printre acestea: Asociaţia Juriştilor Independenţi, Asociaţia Presei Independente, Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi, Centrul „Acces-Info”, Centrul Independent de Jurnalism, Comitetul pentru Libertatea Presei, Comitetul pentru Apărarea Drepturilor Umane şi Profesionale, Federaţia Oamenilor de Radio şi de Televiziune, Juriştii pentru Drepturile Omului, Uniunea Jurnaliştilor din Moldova, precum şi reprezentanţi ai mediului universitar, jurişti şi profesionişti din sectorul audiovizual.