Rezultatele alegerilor din 30 noiembrie au arătat un nivel înalt de polarizare a societăţii şi aceasta ar fi fost una instrumentată, inclusiv ca rezultat a unor presiuni din exterior. Pentru a fi evitată această situaţie la următorul scrutin, e nevoie de implementarea unor instrumente de comunicare cu cetăţenii. Opiniile au fost exprimate luni, 15 decembrie, în cadrul sesiunii finale a proiectului Convenţia Naţională pentru Integrare Europeană, cu genericul: „Vectorul european al Republicii Moldova: provocări şi perspective după alegerile din 30 noiembrie, transmite IPN.
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, a declarat că alegerile parlamentare au arătat un nivel înalt de polarizare a societăţii şi acest fapt nu este generat doar de factorul geopolitic. În opinia sa, sunt diferite polarizări în societate – pe criterii de limbă sau etnie şi aici e nevoie de implementarea unor politici care ar genera o coeziune a societăţii. Ambasadorul european a menţionat că Republica Moldova trebuie să aibă o strategie orientată către minorităţile naţionale. E nevoie de implementarea unor instrumente de comunicare cu cetăţenii, dezvoltând o atmosferă împăciuitoare. Oficialul a mai spus că reforma justiţiei şi combaterea corupţiei trebuie să rămână sarcinile principale ale guvernării în parcursul european al Republicii Moldova.
Viceministrul în exerciţiu al afacerilor externe şi integrării europene, Iulian Groza, a declarat că rezultatul alegerilor a produs un şoc şi din această situaţie avem de învăţat lecţii. „Ideea de a atrage cetăţenii Republicii Moldova în această capcană de alegeri politice practic s-a realizat, în pofida faptului că noi am încercat să evităm această dezbatere geopolitică şi să ne concentrăm mai mult pe agenda reformelor”, a notat viceministrul.
Iulian Groza a mai spus că rezultatul scrutinului indică o polarizare a societăţii, dar totuşi votul cetăţenilor pentru opţiunea europeană arată victoria orientării pro-europene. „Rezultatele alegerilor, într-un fel, oferă o nouă şansă pentru Republica Moldova de a pune în aplicare acele idei care au funcţionat în statele europene, care au reuşit pentru că şi-au fixat acest obiectiv şi nu au deviat de la el”, a mai spus Iulian Groza, exprimându-şi speranţa că acest scrutin a fost ultimul la care cetăţenii au votat opţiunea geopolitică.
Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, a declarat că, dacă guvernarea nu va face ordine în domeniile problematice, următoarele alegeri ar putea fi de asemenea geopolitice. În opinia sa, cele 3 partide care negociază coaliţia pro-europeană au pierdut circa 150-160 de mii de voturi pentru că guvernanţii au făcut un şir de promisiuni în campania electorală din 2010 şi nu şi le-au onorat.
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie PSRM a obţinut 20,51% din sufragii (25 de mandate), PLDM – 20,16% (23 de mandate), PCRM – 17,48% (21 de mandate), PDM – 15,80% (19 mandate) şi PL – 9,67% (13 mandate).
