Pandemia COVID-19 a arătat o dată în plus că reziliența și durabilitatea serviciilor sociale sunt două exigențe care trebuie puse la baza oricărui proiect de creare a unui serviciu. Reziliența este capacitatea de adaptare și răspuns la eventuale schimbări neprevăzute, fenomene și eșecuri. Pandemia a fost un astfel de factor, unele servicii sociale având dificultăți în procesul de lucru cu beneficiarii, întrucât izolarea periodică și măsurile anti-epidemice au îngreunat accesul beneficiarilor la echipamente sau clădiri și din această cauză serviciile planificate nu au putut fi prestate corespunzător. Criza refugiaților din Ucraina, cauzată de războiul declanșat în februarie în țara vecină, este un alt exemplu în care serviciile sociale trebuie să demonstreze o reorientare și adaptare rapidă. În aceste zile, prestatorii de servicii sociale sunt primii care primesc refugiați și le acordă sprijinul necesar. Am dezvoltat subiectul cu trei profesioniști în domeniul social: Sergiu Butuc, șeful Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Cantemir; Natalia Dediu, șefă a Serviciului social Casă comunitară din Baimaclia și președintă a Asociației „Parteneriatul Aachen Moldova”, și Marcela Dilion-Strechie, coordonatoare de proiecte la Asociația Keystone Moldova.
Sergiu Butuc conduce Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei din Cantemir din anul 2012. În 2014 Direcția a lansat două servicii sociale - Casă comunitară pentru persoane cu dizabilități și echipa mobilă. Ulterior, serviciul de echipă mobilă a fost extins și îmbunătățit cu suportul Asociației „Parteneriatul Aachen Moldova”. Organizația a fost beneficiară de grant în cadrul proiectului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat dintre societatea civilă și guvern” finanțat de Uniunea Europeană, implementat și cofinanțat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Keystone Moldova, Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei, Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova. Echipa mobilă oferă asistență socială şi suport la domiciliu persoanelor cu dizabilități severe și accentuate, precum şi consiliere şi suport persoanelor care le asistă.
„În cadrul acelui proiect am primit o mașină și echipament pentru echipa mobilă, am beneficiat de instruiri. Atunci am început să vedem provocările dezvoltării serviciilor sociale cu totul în alt mod. Problema principală pe care am constatat-o atunci, odată cu deschiderea acestor servicii, a fost lipsa în raion (Cantemir – n.r.) a unei strategii de dezvoltare a serviciilor sociale. De aceea, împreună cu Asociația „Parteneriatul Aachen Moldova” am elaborat, într-un proiect finanțat de UE, strategia de dezvoltare a serviciilor sociale. Credeți-mă, fără o strategie de dezvoltare, calitativă și complexă, este foarte complicat să dezvolți un serviciu, întrucât nu trebuie doar să-l creezi, el trebuie să răspundă necesităților la nivel local”, explică Sergiu Butuc.
E nevoie de viziune strategică bazată pe necesități
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale în raionul Cantemir cuprinde o perioadă de 10 ani, cu obligația de a fi actualizată o dată la 5 ani și este însoțită de un Ghid de monitorizare și evaluare a serviciilor. Documentul de politici a fost aprobat în 2021 prin decizia Consiliului Raional, ceea ce este, în opinia șefului Direcției, o garanție de durabilitate: „Acum, după ce avem o strategie excelentă, aprobată prin decizia Consiliului Raional, coordonată cu toate structurile din raion și care abordează concret problemele și necesitățile, noi știm spre ce trebuie să mergem. Noul serviciu social la a cărui creare lucrăm în prezent împreună cu Asociația „Parteneriatul Aachen Moldova” este locuință protejată pentru persoane cu dizabilități. În luna martie, la ședința ordinară a Consiliului Raional, a fost aprobat Acordul de colaborare dintre organizație și Consiliul raional, prin care este asigurată durabilitatea serviciului.Acest serviciu a fost planificat și inclus în Strategie. Respectiv, consilierii susțin crearea lui”.
Serviciul care urmează să fie dezvoltat, apoi lansat la Cantemir – locuință protejată pentru persoanele cu dizabilități – este prevăzut pentru 4 locuri. Însă, ca o dovadă de reziliență, în proiect sunt prevăzute și două locuri de rezervă. „Dacă, din nefericire, se întâmplă ceva și vor trebui plasați mai mulți oameni acolo? Deci, vorbim despre planificare, analiză și despre o viziune clară cum mergem mai departe”, mai spune Sergiu Butuc. Serviciul Locuință protejată este dezvoltat de Asociația „Parteneriatul Aachen Moldova” în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis.
„Pandemia ne-a arătat unele vulnerabilități care pot fi prevenite”
Natalia Dediu, șefă a serviciului Casă comunitară din satul Baimaclia, Cantemir, și președintă a Asociației „Parteneriatul Aachen Moldova”, spune că, în special în primele zile după ce în țară s-a declarat stare de urgență în sănătate publică, iar instituțiile de stat și private au trecut la regimul de lucru online, activitățile curente cu beneficiarii Casei comunitare nu au mai putut fi făcute în regim deplin. „Datorită unui proiect de suport finanțat din sursele UE, 18 servicii sociale Casă comunitară și Locuință protejată din țară, inclusiv noi, au primit câte un calculator pentru ca locuitorii casei comunitare să se poată conecta la activități online, ca izolarea să nu-i afecteze sau cel puțin nu atât de mult. Asta a fost o adaptare rapidă la condițiile realității. Ne-am mai pomenit că, întrucât lucrăm pe ture, dacă cineva dintre angajați se îmbolnăvea sau trebuia să rămână în izolare, o parte din muncă rămânea neacoperită, astfel că angajații rămași lucrau în ture neîntrerupte, ceea ce îi epuiza și afecta și beneficiarii. Cred că pe viitor, la planificarea serviciilor de acest tip, ar trebui de găsit o soluție ca unitățile de personal, aprobate prin decizia Consiliului Raional, să fie cumva suplimentate cu o poziție de rezervă, care ar putea acoperi necesitățile de muncă în caz de situație excepțională”, explică Natalia Dediu.
În afară de Strategie, Direcția asistență socială din Cantemir a elaborat și un „pașaport social” al raionului și al fiecărei localități în parte. Documentul conține informații complete despre numărul de solicitări de ajutor social depuse, numărul copiilor aflați sub tutelă, al vârstnicilor singuratici, al persoanelor cu grad de dizabilitate severă, accentuată sau medie. În baza informației din „pașaport” și a prevederilor Strategiei, autoritățile urmează să introducă în curând prestarea serviciului de îngrijire la domiciliu cu plată. Asta va asigura accesul la acest serviciu pentru mai mulți vârstnici și persoane cu dizabilități, care, în mod normal, nu se încadrează în categoria celor care îl primesc gratuit. „La următoarea ședință a Consiliului Raional vom aproba o decizie pentru lansarea acestui serviciu contra cost”, precizează Sergiu Butuc.
„Formarea profesională trebuie privită nu ca o cheltuială, ci ca o investiție, care produce un beneficiu imens – educație de calitate”
În opinia coordonatoarei de proiecte la Asociația Keystone Moldova, Marcela Dilion-Strechie, pentru a dezvolta servicii sociale reziliente este necesară existența a câțiva factori importanți: cadrul legal și normativ privind organizarea și funcționarea serviciilor sociale; cadrul instituțional bine organizat, care să asigure delimitarea funcțiilor și responsabilităților în procesul de prestare a serviciilor sociale; cadrul operațional funcțional, care, prin intermediul procedurilor interne, asigură prestarea serviciilor; resurse umane calificate, suficiente și motivate și finanțarea, care trebuie să reflecte preocuparea autorităților publice pentru satisfacerea necesităților sociale, dar și oferirea posibilităților de atragere a resurselor suplimentare în acest domeniu. „Sistemul de servicii sociale din Republica Moldova nu are o bază clară și sustenabilă de finanțare. Cadrul legal cu privire la crearea, prestarea și finanțarea serviciilor sociale este unul permisiv, însă nu suficient de dezvoltat pentru a acoperi și a reglementa întregul spectru de probleme referitoare la acreditarea, contractarea și finanțarea serviciilor sociale”, notează Marcela Dilion-Strechie.
Profesionalizarea resurselor umane din cadrul serviciilor sociale este, în opinia sa, una dintre cele mai importante măsuri care asigură dezvoltarea serviciilor sociale reziliente și durabile. Absența sau insuficiența specialiștilor afectează în mod direct organizarea și funcționarea eficientă. „Realizarea programelor de formare inițială și continuă în domeniul asistenței sociale reprezintă un deziderat al timpului și trebuie să dezvolte reziliența profesioniștilor pentru a asigura prestarea serviciilor axate pe necesitățile beneficiarilor. În acest context, formarea profesională trebuie privită nu ca o cheltuială, ci ca o investiție, care produce un beneficiu imens – educație de calitate și servicii sociale reziliente, durabile, accesibile și centrate pe beneficiar. Totodată, prestatorii de servicii sociale trebuie să țină cont de faptul că munca personalului care activează în cadrul serviciilor sociale este foarte solicitantă mental și emoțional și e nevoie ca angajații să beneficieze de supervizare profesională sistematică, ceea ce va asigura prevenirea arderii profesionale”, precizează Marcela Dilion-Strechie.
În cadrul Proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune” vor fi oferite 40 de granturi pentru crearea, extinderea sau îmbunătățirea a 40 de servicii sociale destinate persoanelor din grupuri vulnerabile din Republica Moldova. Organizațiile beneficiare de granturi vor primi asistență tehnică și suport metodologic în consolidarea competențelor profesionale a prestatorilor de servicii sociale, ceea ce va contribui la dezvoltarea serviciilor calitative, reziliente și sustenabile. Proiectul „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune” este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis.
Acest articol a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia îi revine în exclusivitate Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene.
