IPN a publicat pe 18 septembrie OP-ED-ul cu titlul: „Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova”, semnat de politologul Dionis Cenușa. Potrivit autorului, până a vorbi despre Parteneriatul Estic+ sau perspectiva europeană, este necesară fortificarea reformelor democratice prin condiționalități țintite, capacitarea mass-media de investigație și a societății civile. Recomandările elaborate recent de către Parlamentul European fotografiază o serie de provocări cu care se confruntă Moldova, dar și alte țări din regiune. În opinia politologului, din cele peste 20 de recomandări, sugerate de către Parlamentul European, trei sunt determinante. În primul rând, Bruxelles-ul ar trebui să se asigure că valorile europene sunt pe deplin implementate și promovate de către țările cu Acorduri de Asociere. În al doilea rând, este propusă reînnoirea angajamentelor țărilor partenere de a realiza reformele legate de justiție, administrația publică și combaterea corupției. Nu în ultimul rând, se cere fortificarea societății civile, care joacă un rol crucial în promovarea reformelor, explică Dionis Cenușă. El reamintește faptul că în Moldova, autoritățile au testat ideea de a restrânge finanțarea externă pentru ONG-urile active în domeniul politicilor publice. Dionis Cenușă concluzionează că dacă instituțiile de stat sau justiția rămân neschimbate, atunci durata de viață a investițiilor europene va fi scurtă, iar beneficiarii lor principali vor deveni nu cetățenii, ci politicienii corupți.
xxx
Abrogarea legii privind schimbarea sistemului electoral și revenirea la sistemul electoral proporțional; demonopolizarea pieței mediatice; publicarea celui de-al doilea raport realizat de compania Kroll, cu tragerea răspundere penală a responsabililor de furt și întoarcerea banilor; aplicarea sancțiunilor individuale de către partenerii externi împotriva lui Vlad Plahotniuc și Igor Dodon ca fiind principalii responsabili de derapajele democrației din Moldova. Aceste și alte revendicări se regăsesc în Rezoluția votată de participanții la acțiunea de protest organizată duminică, 17 septembrie, de către Consiliul Marii Adunări Naționale. „Solicităm instituțiilor internaționale aplicarea sancțiunilor individuale, directe împotriva lui Vlad Plahotniuc și Igor Dodon și anturajului acestora, ca principali responsabili de derapajele anti-democratice și anti-europene ale guvernării și pentru încercările instaurării dictaturii, în vederea interzicerii acestora de a intra pe teritoriul UE precum și înghețarea tuturor fondurilor și bunurilor economice care le aparțin sau sunt controlate de cei doi pe teritoriul UE”, se mai spune în document.
xxx
Măsurile planificate pentru iunie-august anul curent pe segmentul mass-media, asumate în Acordul de Asociere cu UE, nu au fost îndeplinite. Potrivit raportului trimestrial nr. II de monitorizare, realizat de către Asociația Presei Independente (API) și prezentat luni, 18 septembrie, lucrurile nu au evoluat semnificativ față de perioada anterioară de monitorizare. Expertul API, Aneta Gonţa, a spus că în perioada supusă monitorizării autoritățile trebuiau să aprobe o concepție națională de dezvoltare a domeniului mass-media, acțiune care rămâne restantă încă din trimestrul trecut. Nu este implementată nici prevederea privind dezvoltarea spațiului audiovizual autohton și alocarea resurselor financiare pentru producerea serviciilor de programe. Prevederea cu privire la accesul persoanelor cu deficiențe de auz și văz la emisiunile TV a fost realizată parțial. Raportul recomandă autorităților se recomandă să revizuiască și să completeze Planul Național de Acțiuni. Totodată, recomandă să fie accelerat ritmul de realizare a acțiunilor pentru dezvoltarea mass-media.
xxx
Autoritățile își propun crearea unei platforme inter-instituționale pentru monitorizarea și controlul asupra statutului investigației fraudei bancare și recuperarea activelor fraudate, atât la nivel național, cât și internațional (Kroll), în contextul realizării acțiunii prevăzute în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare, semnată de Guvern și Parlament pe 5 iulie curent. Subiectul a fost discutat la ședința Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit, convocată de prim-ministrul Pavel Filip și la care a participat și președintele Parlamentului, pe 19 septembrie. În cadrul întrunirii, participanții au examinat situația privind frauda bancară și au efectuat un schimb de opinii referitor la posibilitățile de intensificare a cooperării inter-instituționale în vederea eficientizării recuperării mijloacelor financiare. În context, lichidatorii celor trei bănci aflate în proces de lichidare au prezentat informații privind recuperarea activelor şi dificultățile pe care le întâmpină în acest proces, inclusiv litigiile aflate în instanțele de judecată. Totodată, conducătorii organelor de drept au comunicat despre progresele înregistrate în investigațiile efectuate.
xxx
Aflat la New York, în contextul celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale ONU, prim-ministrul Pavel Filip a avut întrevederi cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, cu șefii de stat ai Slovaciei, Turciei și României și cu premierul georgian. În cadrul discuțiilor, Pavel Filip a solicitat susținerea includerii pe agenda sesiunii ONU a chestiunii cu privire la retragerea trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, Donald Tusk a spus că susține eforturile de integrare europeană și a încurajat autoritățile moldovenești să continue implementarea reformelor în beneficiul cetățenilor. La întrevederea cu președintele Slovaciei, Andrej Kiska a dat asigurări că Republica Moldova va beneficia în continuare de suport din partea autorităților slovace pentru implementarea reformelor de modernizare a țării și continuare a vectorului european. În cadrul discuțiilor cu omologul său georgian, Pavel Filip a accentuat buna colaborare dintre Republica Moldova și Georgia pe segmentul integrării europene, accentuând că preluarea reciprocă a bunelor practici pe segmentul afacerilor interne, al justiției și al apărării va contribui la implementarea agendelor europene ale celor două țări. Președintele României, Klaus Iohannis, a spus la întrevederea cu Pavel Filip că România poate și trebuie să ajute Republica Moldova, indiferent de abordările unor politicieni. În cadrul discuțiilor cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, oficialii au apreciat dialogul bun dintre cele două state și au exprimat disponibilitatea semnării unor documente strategice, care vor contribui la consolidarea relațiilor bilaterale. Printre acestea: Declarația Comună referitor la instituirea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt și Acordul bilateral privind circulația cetățenilor ambelor state în baza buletinelor de identitate.
xxx
Uniunea Europeană va continua să sprijine autoritățile de la Chișinău în promovarea politicilor orientate spre beneficiul cetățenilor. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Pavel Filip, în marja sesiunii Adunării Generale ONU de la New York. Oficialii au discutat despre gradul de implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană și acțiunile prioritare care urmează a fi întreprinse în acest sens. Un instrument important în acest context îl constituie Agenda de Asociere agreată de Republica Moldova și UE, care include acțiunile pe care le vor întreprinde instituțiile în perioada 2017-2019 pentru realizarea Acordului de Asociere. Totodată, referindu-se la asistența macrofinanciară din partea UE, Pavel Filip a dat asigurări că toate condiționalitățile pentru alocarea acesteia vor fi îndeplinite, astfel încât aceasta să poată fi alocată Republicii Moldova conform calendarului convenit.
xxx
Două proiecte în valoare totală de 5,5 milioane de euro urmează a fi realizate de Uniunea Europeană în Republica Moldova. Acestea vin ca suport în implementarea Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Primul proiect, „Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (AA/DCFTA)”, are o durată de 24 luni și tinde spre sensibilizarea opiniei publice și a mediului de afaceri, precum și înțelegerea beneficiilor Acordului de Asociere/DCFTA integral implementat și participativ. Cel de-al doilea este Proiectul de Sprijin pentru Cadrul Infrastructurii Calității în contextul DCFTA în Republica Moldova. Proiectul va avea o durată de 36 de luni și are drept scop îmbunătățirea aspectelor legate de competitivitatea sectorului privat. De asemenea, vor fi promovate acțiuni de sensibilizare, comunicare și vizibilitate legate de infrastructura calității în contextul DCFTA. Lansarea proiectelor sunt planificate pentru lunile octombrie și noiembrie anul curent.
Retrospectiva ştirilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane HannsSeidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.
