IPN a publicat pe 17 iulie OP-ED-ul cu titlul: „Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea”, semnat de politologul Dionis Cenușa. Potrivit autorului, însăși discuția despre aplicarea unor restricții față de sectorul asociativ contrazice în mod flagrant spiritul și litera Acordului de Asociere UE-Moldova. Relația dintre actuala guvernare și entitățile active ale societății civile pare să se complice iremediabil. Noul episod de tensionare a relației este determinat de propunerea guvernării de a restricționa finanțarea externă pentru organizațiile non-guvernamentale, care în prezent participă la promovarea politicilor publice și la influențarea procesului legislativ. În realitate, anume acest segment neguvernamental se opune votului mixt, forțat de către Partidul Democrat, sprijinit de Partidul Socialiștilor și președintele Igor Dodon. Totodată, același grup de organizații non-guvernamentale se numără printre cei mai vocali critici ai defectelor guvernării în procesul de reformare a țării.

xxx

30% din respondenții unui sondaj realizat la comanda Partidului Democrat și prezentat pe 18 iulie cred că deputații ar trebui să acceadă în Parlament în baza votului uninominal, iar 24% au susținut sistemul mixt de vot. Totodată, 59% din cei chestionați sunt de părere că actualul sistem de vot ar trebui schimbat. Totodată, 38% din cetățeni consideră că Parlamentul trebuie să ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi să nu schimbe acum sistemul electoral. La întrebarea „Ce credeţi că ar trebui să facă actualul Parlament în condiţiile în care, pe de o parte, majoritatea cetăţenilor doresc schimbarea sistemului electoral, iar pe de altă parte Uniunea Europeană anunţă că va sancţiona Republica Moldova dacă se va schimba sistemul electoral?”, 60% au declarat că Parlamentul ar trebui să asculte voinţacetăţenilor şi să facă schimbarea sistemului electoral, iar 33% susțin că Parlamentul ar trebui să ţină cont de avertismentele Uniunii Europene şi să renunţe la schimbarea sistemului electoral. În același context, 61% din respondenți au spus că în varianta în care Uniunea Europeană va sancţiona Republica Moldova pentru introducerea sistemului mixt de vot aceasta va fi o decizie incorectă. Sondajul a fost realizat de IMAS pe un eșantion de 1111 persoane în 76 de localități.

xxx

Rezultatele ultimului sondaj realizat de IMAS la comanda PDM au fost ajustate conform intereselor comanditarului. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unei emisiuni TV. Directorul Centrului „Politicon” Anatol Țăranu a spus că PDM comandă sondaje o dată la două luni și oamenii s-au obișnuit cu asta. Altceva însă, este că acest sondaj a fost realizat de o companie onorabilă. Este un sondaj comandat de un partid politic, iar unele date au fost ajustate intereselor acestui partid. Fostul deputat, jurnalistul Valeriu Saharneanu, susține că acest sondaj este o manipulare politică: „Începând cu anul 2013 sunt tot mai multe indicii că sondajele nu sunt credibile și oneste și servesc puncte de traiectorii pentru anumite obiective politice. Acest sondaj este o replică la ceea ce nu a putut obține PDM de la Comisia de la Veneția și Uniunea Europeană, pe care PDM nu le poate controla”. Politologul Denis Cenușă consideră că prin acest sondaj PDM vrea să scape de responsabilitate. „Sunt niște întrebări ale căror răspunsuri noi le știm. Aici mai este și problema finanțării din partea UE, care depinde de faptul dacă se va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Prin culpabilizarea UE, autoritățile de la Chișinău încearcă să scape de responsabilitate”.

xxx

Cetățeanul moldovean a început să înțeleagă că are dreptul să hotărască soarta țării, a început să creadă că democrația este făcută pentru el, nu este doar declarată. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova, Vitalie Gamurari, care a comentat, în cadrul unei emisiuni TV, rezultatele sondajului de opinie realizat de IMAS la comanda PDM. Vitalie Gamurari a spus că sondajul recent arată că cetățenii nu manifestă neîncredere doar față de politicieni, dar și față de o parte din societatea civilă. Jurnalistul Valeriu Reniță, referindu-se la recomandările Comisiei de la Veneția vizavi de proiectul privind noul sistem electoral, a opinat că legislativul moldovenesc are dreptul la creativitate pentru că ceea ce se întâmplă în Moldova diferă mult de ceea ce se întâmplă în Europa. Analistul media Cristian Tabără a menționat în cadrul emisiunii că Partidul Democrat a reușit să demonstreze la nivel declarativ și la nivelul faptelor că în sfârșit o formațiune politică din Republica Moldova spune ceea ce are de gând să facă și apoi face ceea ce spune.

xxx

Votul de pe 20 iulie din Parlamentul Republicii Moldova pentru implementarea modificărilor la Codul Electoral vine în directă contradicție cu recomandările recente ale Comisiei de la Veneția și ale Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului. Aceasta este declarația înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, vicepreședintele Comisiei Europene Federica Mogherini şi a comisarului european pentru politica europeană de vecinătate și negocieri pentru extindere Johannes Hahn. Potrivit oficialilor europeni, selectarea sistemului electoral este o decizie suverană a unui stat, însă UE are ferma convingere că orice modificare a sistemului electoral ar trebui să consolideze democrația, să se bazeze pe un consens larg între forțele politice și să respecte consultările autentice cu societatea civilă și recomandările partenerilor internaționali. În declarație de mai spune că UE va continua să urmărească îndeaproape evoluția lucrurilor în legătură cu reforma electorală și implementarea acesteia. UE a subliniat în repetate rânduri că este nevoie să se respecte mecanismele democratice efective, inclusiv un sistem parlamentar multipartid și supremația legii.

xxx

Votarea sistemului electoral mixt va aduce majoritate parlamentară pentru socialiști și va lipsi Republica Moldova de finanțarea externă. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni TV. Potrivit analistului Vlad Țurcanu, lucrurile au evoluat prin calcule. La alegerile prezidențiale din toamna trecută diaspora s-a mobilizat ca niciodată. „Politicienii de la Chișinău își dau aere că pot discuta cu oficialii de la Bruxelles de pe poziția politicienilor din statele membre ale UE. Cred că UE ne va menține într-o stare de așteptare și nu se va întâmpla nimic spectaculos”, a spus analistul. Sergiu Litvinenco, reprezentant al PAS, a declarat că nu s-a ținut cont de mai multe recomandări ale Comisiei de la Veneția, în special nu s-a ajuns la un consens cu opoziția. Deputatul Valeriu Ghilețchi a declarat că acuzațiile sunt nefondate. Potrivit parlamentarului, cei de la Bruxelles au știut că sistemul mixt va fi votat și „nu a fost o surpriză pentru nimeni”. Totodată, Ghilețchi a recunoscut că votarea sistemului electoral mixt a fost o decizie grea, luată din considerente geopolitice.

xxx

Uniunea Europeană va finanța elaborarea documentației tehnice și de licitație pentru lucrările de construcție în cadrul a 18 proiecte ce țin de domeniul aprovizionării cu apă și canalizare (AAC) și eficiență energetică (EE), selectate în  Regiunile de Dezvoltare Nord, Centru și Sud din Republica Moldova. Implementarea acțiunilor finanțate de UE urmează să fie realizate prin intermediul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova" (MSPL). Alexandr Muravschi, manager interimar al proiectului, a declarat că acțiunile vor fi implementate de către Agențiile de Dezvoltare Regională, cu implicarea a mai mulți actori. AneilSingh, șeful Secţiei cooperare a Delegaţiei Uniunii Europene, a menționat că obiectivul este de a obține rezultate concrete pentru populație. Sunt două domenii prioritare spre care se orientează acest proiect și anume: aprovizionarea cu servicii calitative de apă și canalizare și doi – eficiența energetică a clădirilor publice. Pe lângă banii oferiți de Uniunea Europeană – 3,5 milioane de euro, și Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare va contribui cu 325 de mii de euro.

xxx

Casa de cultură din satul Molovata, raionul Dubăsari, a fost renovată și este gata să găzduiască manifestări cultural-artistice. Uniunea Europeană a alocat 172 de mii de euro pentru renovarea instituției în cadrul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD. „Patrimoniul cultural comun este ceea ce unește ambele maluri ale râului Nistru. Uniunea Europeană va continua să sprijine inițiativele care, în spiritul încrederii și cooperării, apropie comunitățile de pe ambele maluri“, a spus la ceremonia de redeschidere a Casei de cultură, JarekDomanski, ofițer de proiect în cadrul Delegației UE în Republica Moldova. Stefan Liller, reprezentantul permanent adjunct al PNUD Moldova este de părere că acesta este unul din peste 80 de obiecte de infrastructură socială care au fost deja reconstruite prin intermediul acestui program. Oamenii de pe ambele maluri au aceleași interese și probleme, iar când li se oferă posibilitatea de a colabora, ei se implică.

xxx

Parlamentul a votat în prima lectură ratificarea a două acorduri de împrumut în valoare totală de 82 de milioane de euro, bani destinați construcției conductei de transport gaze pe direcția Ungheni-Chișinău cu o lungime de 117 km. Unul dintre acorduri prevede alocarea de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a 41 de milioane de euro în calitate de împrumut suveran. Adițional, Uniunea Europeană va aloca 10 milioane de euro sub formă de grant în bugetul statului, compensând contribuția financiară inițială de 10 milioane de euro, care urmează a fi efectuată din bugetul de stat. Sursa de rambursare a împrumutului este tariful pentru transportul de gaze naturale. Al doilea acord de împrumut prevedecontribuția Băncii Europene de Investiții în valoare de 41 de milioane de euro în calitate de împrumut suveran pentru construcția gazoductului. Contractele de finanțare au fost semnate în decembrie 2016.

xxx

Guvernul României a donat Republicii Moldova 96 de microbuze școlare, unul dintre care este destinat transportului persoanelor cu mobilitate redusă. Donația este făcută în baza unui memorandum semnat în cadrul ședinței Guvernului României din 22 martie anul curent. Înmânarea cheilor microbuzelor a avut loc pe 21 iulie, în cadrul unei ceremonii festive în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, la care a participat premierul Pavel Filip și omologul său român Mihai Tudose, Premierul Pavel Filip a menționat că donația de microbuze este un ajutor foarte important în contextul reformei din educație și a optimizării școlilor. Totodată, șeful executivului a exprimat recunoștință poporului român și Guvernului României pentru sprijinul constant oferit Moldovei, inclusiv pe dimensiunea integrării europene. Prim-ministrul României Mihai Tudose a reiterat susținerea pentru Moldova atât pe plan politic, cât și pe plan strategic. În luna septembrie 2014, România a mai donat Moldovei o sută de microbuze pentru elevi.

xxx

Sesiunea parlamentară de primăvară-vară s-a încheiat la 21 iulie. Şi de această dată deputaţii au renunţat la practica discursurilor la sfârşit de sesiune. Singurul care a avut luare de cuvânt a fost preşedintele Parlamentului. Andrian Candu a declarat că sesiunea de primăvară-vară a pus baza schimbării clasei politice din Republica Moldova. De asemenea, au fost promovate pachete de legi care vin să consolideze eforturile autorităţilor pentru dezvoltarea economiei naţionale. „Vom continua parcursul european al țării cu aceeași determinare pentru că Moldova merită să devină membră a UE într-o zi. Rămânem fermi pe poziția că locul Moldovei este în familia europeană, iar efortul pe care îl întreprindem zilnic, fiecare din noi, va transforma statul într-o țară în care oamenii vor crede și unde vor vrea să trăiască”, a declarat Andrian Candu. Pe 20 și 21 iulie, deputații au examinat mai multe proiecte de legi preconizate spre examinare în respectiva sesiune, printre care modificarea Codului Electoral, a Codului Muncii, aprobarea noii structuri a Guvernului. Din 4 septembrie, deputații vor reveni la activitatea lor în comisii şi fracțiuni. Prima ședință plenară din sesiunea de toamnă-iarnă ar urma să aibă loc în luna octombrie.

Retrospectiva ştirilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane HannsSeidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.