IPN a publicat pe 18 aprilie, OP-ED-ul cu titlul: „Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE şi noile realităţi europene”, semnat de politologul Dionis Cenuşa, în care sunt analizate realizările autorităţilor moldoveneşti la trei ani de la eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. Potrivit lui Dionis Cenuşa, cu cât mai multe rezultate palpabile, similare liberalizării vizelor, va oferi integrarea europeană, cu atât mai solid va deveni ataşamentul cetăţenilor faţă de vectorul european al Moldovei. Autorul remarcă faptul că procesul a avut doar beneficii pentru cetăţenii moldoveni. Dionis Cenușa aminteşte şi de faptul că unii moldoveni au încercat să treacă ilegal frontiera europeană.
xxx
Miercuri 19 aprilie, viceministrul afacerilor interne, Dorin Purice a declarat în cadrul unui club de presă că în 2020, reforma poliţiei, începută la sfârşitul anului trecut, va răspunde atât necesităţilor unui stat de drept, cât şi aşteptărilor cetăţenilor. Totodată, Dorin Purice se declară încrezător şi optimist că reforma poliţiei va răspunde şi aşteptărilor partenerilor de dezvoltare care sprijină financiar procesul. Pentru implementarea reformei, Uniunea Europeană alocă 57 de milioane de euro. Acordul de finanţare a Programului de suport bugetar pentru reforma poliţiei a fost semnat în decembrie 2016. Fondurile UE vor fi debursate în dependenţă de rezultatele proceselor de evaluare anuale ale implementării proiectului.
xxx
În cadrul unei emisiuni TV, preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a spus că va ruga partenerii europeni să facă presiuni asupra coaliţiei de guvernare ca să accepte sistemul electoral mixt, dar ar putea recurge şi la acţiuni mult mai dure, cum ar fi boicotarea alegerilor şi proteste în masă. „Cu ajutorul partenerilor străini vom face presiuni asupra PDM ca să voteze sistemul electoral mixt”, a declarat şeful statului. Anterior, PDM a lansat inițiativa de înlocuire a sistemului proporțional în vigoare cu sistemul majoritar, cu alegerea deputaților în circumscripții uninominale.
xxx
Joi 20 aprilie, în cadrul celei de-a cincea ediţii a conferinţei naţionale „Cooperarea transfrontalieră: beneficiile frontierelor comune pentru anii 2014-2020”, organizată la Chişinău de Delegaţia UE, au fost prezentate oportunitățile oferite de programele de cooperare transfrontalieră ale Uniunii Europene eligibile pentru Republica Moldova, condițiile de aplicare, dar şi noile modalități de stabilire a parteneriatelor. Ambasadorul UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a declarat că proiectele de cooperare transfrontalieră şi asistenţa oferită în acest domeniu reflectă importanța pe care UE o acordă împărtășirii oportunităților cu vecinii săi.
xxx
Germania anunţă că va susţine autoritățile din Republica Moldova în aplicarea reformelor în domeniul migrației de muncă, legislației muncii, politicii fiscale pentru stimularea investițiilor străine şi realizării programului de industrializare. Ministrul economiei, Octavian Calmâc, a avuto discuție cu reprezentanții Ambasadei Republicii Federale Germania şi ai Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Oficialii germani au spus că în urma implementării Proiectului de Consiliere a Guvernului Republicii Moldova în politici economice pentru anii 2016-2017, au fost îmbunătățite condițiile de atragere a investițiilor în Moldova, iar mediul de afaceri este implicat tot mai activ în elaborarea propunerilor de reformare a domeniilor.
Retrospectiva ştirilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundaţiei germane Hanns Seidel şi este liberă pentru preluare cu condiţia indicării surse.
