IPN a publicat la 10 iulie OP-ED-ul cu titlul: „Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană”, semnat de politologul Dionis Cenușa. Potrivit autorului, reformele pot fi impulsionate prin perfecționarea condiţionalităţilor, alocarea asistenței financiare în strânsă corelație cu progresul practic al reformelor și nu printr-o perspectivă europeană mai clară. Dionis Cenușă exprimă convingerea că reiterarea perspectivei europene pentru Moldova, Ucraina și Georgia de către Parlamentului European ar putea ameliora imaginea șifonată a guvernărilor din cele trei țări, care ar permite acestora să fugă de responsabilitatea pentru reformele eșuate. O asemenea decizie, spune autorul articolului, ar putea crea valuri de confuzie în rândul cetățenilor, care vor de la UE o poziție mai principială și mai critică față de guvernările din cele trei țări. Dionis Cenușă propune încurajarea reformelor prin condiționări reînnoite, compartimentate și individualizate.

xxx

Eficienţa energetică va fi inclusă pe agenda Summitului Parteneriatului Estic (PaE) din 24 noiembrie. Acest fapt va permite Chișinăului să-și demonstreze determinarea pe care o are în preluarea şi transpunerea întregului pachet de legislaţie al Uniunii Europene în legislația națională, a declarat vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei, la o conferință de presă susținută alături de comisarul european pentru politica europeană de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, şi directorul general al Directoratului general pentru energie a Comisiei Europene, Dominique Ristori, după cea de-a noua reuniune a dialogului ministerial informal al PaE, care a avut loc la Chişinău în data de 10 iulie. Johannes Hahn, a spus că eficienţa energetică este un sector care oferă oportunităţi pentru creşterea economică, reduce dependenţa de furnizorii din exterior şi creşte nivelul de securitate.

xxx

La 11 iulie a fost publicat un interviu al analistului politic Dionis Cenușa, realizat pentru Agenția de presă IPN, cu Pirkka Tapiola, Ambasador al UE la Chișinău. Despre cele mai mari trei provocări pe care le-a avut pe parcursul mandatului, Pirkka Tapiola a spus că provocarea numărul unu e să fii un diplomat în Republica Moldova. O a doua provocare este că se creează impresia că oficiaţii străini acreditaţi la Chişinău sunt implicați în procesele politice. „Cazurile în care ne implicăm sunt acelea în care vedem probleme în procesul de implementare a valorilor comune. În pofida unor relații foarte strânse, rămân detașat de procesele politice interne din Republica Moldova. Nu lucrez pentru Moldova, lucrez pentru Uniunea Europeană”, a declarat Pirkka Tapiola. A treia provocare, spune ambasadorul UE, ar fi să nu lucrezi pe baza stereotipurilor și interpretărilor simpliste, ci să încerci, să ajungi la miezul problemelor și să le înțelegi și să explici în baza cât mai multor surse celor de la Bruxelles ce se întâmplă în țară. Șeful Delegației UE Pirkka Tapiola constată cu regret că în Moldova s-a intensificat polarizarea. „Discursul politic în Republica Moldova devine din ce în ce mai polarizat și cred că aceasta este problema cea mai mare. În ce măsură această polarizare reflectă cu adevărat realitatea rămâne de discutat”, explică diplomatul european. În opinia lui, este vorba despre polarizare geopolitică, dar și cea lingvistică și identitară.

xxx

Declaraţia autorităţilor privind depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE reprezintă o acţiune de PR. Declaraţii în acest sens au fost făcute în cadrul unei emisiuni TV. „Pentru depunerea cererii de aderare trebuie de respectat mai întâi o anumită procedură. Acum nu putem vorbi cel puţin de o stare de normalitate a relaţiilor cu UE, cu atât mai mult de aderare. Este o manipulare şi o încercare a guvernanţilor de a menţine regimul autoritar”, a declarat preşedintele PLDM, Viorel Cibotaru. Ştefan Gligor, director de programe la Centrul de Politici și Reforme Structurale, consideră intenţia autorităţilor de a depune anul viitor cerere de aderare la Uniunea Europeană drept o absurditate. „Republica Moldova are cea mai proastă guvernare nu doar din Europa de Est, dar şi din întreaga lume. La multe capitole suntem depăşiţi de state africane”, a spus Ştefan Gligor. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat recent că în 2018 Republica Moldova ar putea depune cerere de aderare la UE.

xxx

În Republica Moldova se exagerează rolul diasporei în alegeri și, bineînțeles, că sunt partidele politice care încearcă s-o folosească, consideră Ala Mândâcanu, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Coordonator al Diasporei, din care fac parte mai multe organizații ale moldovenilor din străinătate. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN, Ala Mândâcanu a menționat că la alegerile parlamentare oamenii vin de două ori mai prost decât la cele prezidențiale și să nu aștepte nimeni că diaspora va decide soarta alegerilor. În opinia sa, una dintre cauzele pentru care cetățenii moldoveni și-au pierdut încrederea în Parlament este și actualul sistem electoral, care prevede piramida verticală a puterii. Ala Mândâcanu consideră că Republica Moldova trebuie împărțită în nouă circumscripții pe orizontală, care includ și Transnistria. O circumscripție în total se lasă diasporei. Ala Mândâcanu a mai spus că Republica Moldova sau va avea un viitor european, sau nu-l are deloc, pentru că nu are alternativă. În opinia sa, drumul european pentru Republica Moldova este unica direcție de acțiune și tot ce este în afară este gubernie, provincie și rămânere în urmă încă o sută de ani, un teritoriu gri de care n-o să vrea nimeni să se apropie și care va fi folosit permanent contra Uniunii Europene.

xxx

Actuala guvernare este una coruptă, iar vinovați de aceasta s-ar face cetățenii Republicii Moldova, care nu au votat corect. Declarații în acest sens au fost făcute de Vladimir Voronin, președintele PCRM. „Avem o guvernare coruptă, mafiotă și banditească. Este PDM, care a luat sub control toate instituțiile statului, o guvernare care a furat miliardul, care i-a cumpărat cu 5 milioane de euro pe cei 14 deputați trădători din PCRM, pentru a avea majoritate parlamentară. La guvernare cu PDM se află și PSRM. Cum ceva nu reușește PDM în Parlament, cei din PSRM ridică mâna” , a spus liderul comunist. Președintele PCRM a adus acuzații și în adresa liderilor europeni, care ar susține actuala guvernare de la Chișinău: „Mă îngrijorează așa numita asistență din afara Republicii Moldova. Am scris organizațiilor europene, am trimis scrisori la 29 de șefi de state, că în Republica Moldov se încalcă Constituția, dar fără niciun răspuns”.

xxx

Actuala putere nu are dreptul să desfășoare reforme de amploare din cauza lipsei legitimității. Reformele sunt necesare și se realizează în conformitate cu obligațiile luate în fața partenerilor de dezvoltare. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni TV. Analistul politici Victor Ciobanu a afirmat că puterea trebuie să-și dea demisia, să organizeze alegeri anticipate după care trebuie organizate reformele. Analistul a menționat că mai întâi trebuie efectuată reforma administrativă, apoi poate fi abordată tema sistemului electoral, ulterior reforma Guvernului. Deputatul Partidului Socialiștilor, Bogdan Țîrdea, a menționat în cadrul emisiunii că se creează impresia că această reformă a fost făcută în grabă pentru că până acum nu este clar câte ministere vor exista, câte agenții, ce funcții vor avea. Totodată, deputatul Partidului Democrat, Eugeniu Nichiforciuc, susține că reforma Guvernului este bine gândită și cursul acesteia a fost indicat în Foaia de parcurs semnată cu partenerii din Uniunea Europeană.

Retrospectiva știrilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.