IPN a publicat pe 10 aprilie, OP-ED-ul cu titlul: „Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei?”, semnat de politologul Dionis Cenuşa, în care e analizat conţinutul Memorandumului de cooperare cu Uniunea Economică Euroasiatică, semnat de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, la Chișinău, în prezența președintelui Comisiei Uniunii Euroasiatice, Tigran Sargsyan. Motto-ul analizei este: „Memorandumul de cooperare, la fel ca și statutul de ţară observator în Uniunea Euroasiatică, pe care Rusia ar fi de acord să-l ofere Moldovei, pot avea efecte serioase pe termen mediu și lung asupra proceselor de integrarea europeană din ţară. În prezent, acestea pot servi mai mult în scopuri de război mediatic și propagandă (geo)politică...”.
xxx
Uniunea Europeană a deschis în Republica Moldova două noi centre de informare. Unul în cadrul Bibliotecii Publice Orăşeneşti din Râşcani şi altul în cadrul Bibliotecii Publice Raionale „A. Donici” din Orhei. În cadrul noilor centre doritorii vor avea acces la informații şi literatură de specialitate despre istoria UE și drepturile omului, la benzi desenate, materiale didactice pentru copii, reviste de specialitate, tratate internaţionale, hărţi etc. Deschiderea noilor centre de informare a fost posibilă în cadrul programului-pilot lansat în parteneriat cu reţeaua Novateca. Colaborarea e menită să contribuie la modernizarea bibliotecilor publice din Republica Moldova, în beneficiul cetăţenilor. În prezent în Republica Moldova activează 20 de centre de informare ale Uniunii Europene, în majoritatea centrelor raionale.
xxx
Exportul moldovenesc în Uniunea Europeană şi efectele Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) asupra producătorilor autohtoni, la doi ani de la implementarea acestuia, au fost analizate în cadrul unui studiu şi prezentat pe 11 aprilie de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup. În 2016, exporturile Republicii Moldova au înregistrat un trend ascendent, iar cel mai important partener comercial al ţării rămâne a fi România, urmată de Italia şi Germania. Urszula Pałłasz, şefa Secţiei Politice, Presă şi Informare în cadrul Delegației UE la Chişinău, a spus că prin intermediul Acordului de Asociere şi a celui Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, relațiile Uniunii Europene cu Republica Moldova se dezvoltă într-o modalitate nouă, axată pe asocierea politică şi integrarea economică. Uniunea Europeană îşi doreşte ca Republica Moldova să fie o ţară rezistentă, iar acest lucru se poate atinge prin consolidarea cooperării între instituțiile statului. La acest aspect este nevoie de reforma aparatului de stat.
xxx
”Actualmente, cursul pro-european al țării este supus poate celui mai mare risc de la apariţia sa în Republica Moldova în calitate de idee politică, nu doar de la 2009 încoace”. Este una din concluziile analizei IPN ”Ce vor moldovenii și ce le poate oferi puterea?”, publicată în data de 11 aprilie 2017. Concluzia se bazează pe datele ultimilor sondaje care continuă să confirme paritatea opțiunilor pro-estice și pro-vestice ale cetățenilor moldoveni, cu anumite variații, în condițiile obiective când influențele venite din Est, nici nu ar putea fi catalogate în mod univoc drept sprijin sau ajutor. Potrivit autorului, datele respective indică asupra faptului că cetățenii moldoveni încă nu sunt suficient de pregătiți să înțeleagă în măsură deplină de unde vin în realitate sursele bunăstării spre care râvnesc. La rândul său, această neînțelegere este alimentată puternic de unele acțiuni și inițiative ale puterii, bicefale acum în Moldova, inclusiv referendumul propus de către președintele Igor Dodon și schimbarea sistemului electoral inițiată de către PDM. .
xxx
Peste 50 de angajați ai instituțiilor publice de la Chișinău, care sunt implicați în implementarea Acordului de Asociere, au fost instruiți cum să prevină dezinformarea agendei de integrare europeană a Republicii Moldova. Aceștia au fost familiarizați cu principalele modele şi tehnici de comunicare utilizate de echipa East Stratcom, precum şi cu modalitatea de aplicare a acestora în context local. East Stratcom este parte componentă a Serviciului European pentru Acțiune Externă, creată în martie 2015 cu scopul de a asigura comunicarea eficientă în promovarea politicilor şi acțunilor UE în Vecinătatea Estică, precum Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina şi contracararea propagandei.
xxx
Guvernul decis pe 12 aprilie crearea unui un grup condus de ministrul finanțelor, Octavian Armașu, care va purta negocieri cu Comisia Europeană asupra proiectului Acordului de Finanțare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară. Asistența macrofinanciară acordată Moldovei de UE reprezintă o operațiune de finanțare în valoare de până la 100 mln euro, inclusiv 40 mln sub formă de grant. Împrumutul de 60 mln euro va fi debursat în trei tranșe egale în anii 2017-2018, în funcție de implementarea prevederilor Memorandumului cu FMI și a condiționalităților ce urmează a fi convenite pe parcursul negocierilor proiectului acordului.
xxx
Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, din fondurile Proiectului Energie și Biomasă, care a oferit un grant de 163 de mii de euro, au fost instalate colectoare solare la grădinița din satul Brătuleni, raionul Nisporeni. Acum trei ani, la încălzirea pe biomasă a trecut și școala din sat, în care învață peste 230 de elevi. Proiectul Energie şi Biomasă, faza a doua, este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane de euro, bani acordaţi de Uniunea Europeană. El continuă prima etapă a proiectului, implementat în 2011-2014, cu un buget total de 14,56 milioane euro, oferiţi de Uniunea Europeană (14 milioane euro) şi PNUD (560 000 euro).
xxx
Republica Moldova trebuie să elaboreze un nou Cod Vamal, după standardele celui european, aceasta este una dintre recomandările Comisiei Economice a Națiunilor Unite pentru Europa, care a prezentat în această săptămână, la Geneva, raportul privind barierele regulatorii și procedurale în calea comerțului din Republica Moldova. Autorităţile de la Chişinău au anunţat pe 13 aprilie că mai trebuie să implementeze o serie de proiecte ce țin de transparență, cum ar fi crearea unui portal pentru reglementările în comerț. La fel, este recomandat să fie îmbunătăţită infrastructura calității prin racordarea la noile cerinţe a proceselor de standardizare, metrologie, evaluarea conformității. Republicii Moldova i se recomandă să îmbunătățească standardele în agricultură, măsurile sanitare si fitosanitare, precum și să simplifice procedurile vamale.
xxx
Un proiect de lege, care prevede armonizarea legislaţiei naționale cu cea europeană, în procesul de marcare a produselor alimentare în Republica Moldova a fost avizat de toate organele competente din domeniu şi urmează să ajungă spre adoptare în Parlament. Directorul general adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), Ion Toma, a declarat că legislaţia europeană prevede doar indicarea termenului limită de consum a unui produs alimentar, nu şi data de producere. În prezent legislaţia naţională obligă producătorii să indice pe produs data de fabricare şi de expirare. Producătorii care nu se conformează legislaţiei sunt pasibili de pedeapsă.
xxx
Acordarea Republicii Moldova a statutului de stat-observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice comportă un caracter mai mult simbolic, susține președintele Parlamentului Andrian Candu. Șeful legislativului a declarat pentru presă că orice acord internațional, ca să producă efecte juridice, trebuie să treacă prin procedura de ratificare în Parlament. „Este un gest politic și președintele Igor Dodon continuă mesajul promovat în campania electorală. Nu aduce un beneficiu, pentru că societatea este iarăși divizată, în loc să fie identificate soluții și proiecte pentru a o consolida”, a notat președintele Parlamentului. Șeful legislativului a mai spus că orice calitate de membru-observator în vreo organizație nu este incompatibilă sau nu afectează relațiile cu Uniunea Europeană, în raport cu care Republica Moldova are statut de asociat, cooperarea cu UE fiind la un alt nivel.
xxx
În contextul intensificării dezbaterilor politice privind procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, Agenţia de presă IPN a apelat la mai mulţi ambasadori ai statelor membre ale UE, acreditaţi la Chişinău, pentru a afla viziunile şi recomandările legate de această stare de lucruri, pornind de la experienţa propriilor ţări în drumul spre UE. E.S. Ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, Rimantas Latakas, a spus că Lituania va continua să susţină aspiraţiile de integrare europeană a Republicii Moldova. Referindu-se la beneficiile obținute de țara sa, diplomatul a spus că salariul mediu al lituanienilor a crescut de două ori în toate sectoarele economiei. Un alt indicator important se referă la coşul de consum, care era 50% din nivelul celui european, iar după integrarea în UE constituie mai mult de 74% din coşul de consum în UE. Lituania a reuşit astfel să devanseze unele state care s-au integrat în familia europeană înaintea Lituaniei. Pe de altă parte, Lituania a preluat experienţa pozitivă a UE și standarde înalte.
Retrospectiva ştirilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundaţiei germane Hanns Seidel şi este liberă pentru preluare cu condiţia indicării sursei.
