[● LUNI, 9 aprilie] [Contribuabilii devin mai responsabili, FISC] 882 de mii de persoane fizice au obţinut anul trecut venituri oficiale din plăţi salariale în sumă de 23,3 miliarde de lei, din care a fost reţinut impozit pe venit în sumă de 1,66 miliarde de lei. Din alte surse de venit 393 de mii de oameni au obţinut împreună puţin peste 1 miliard de lei, din care s-a reţinut impozit pe venit în sumă de 40,9 milioane de lei. Dalele au fost oferite într-o conferinţă de presă la FISC. Potrivit datelor operative, până pe 4 aprilie la subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat au fost depuse 206 mii de declaraţii pe venit, cu peste 6 mii mai multe decât în perioada similară a anului trecut. „Contribuabilii devin mai responsabili, conştientizează faptul că toţi trebuie să ne aducem contribuţia la formarea bugetului ţării, să achităm corect şi la timp impozitele prevăzute de legislaţie”, a declarat şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Platon. Potrivit şefului de la FISC, un rol important a avut şi posibilitatea utilizării serviciilor de raportare fiscală electronică. Numărul declaraţiilor pe venit perfectate prin intermediul serviciului Declaraţie Electronică s-a majorat de 19 ori faţă de anul precedent, atingând cifra de 18,9 mii de contribuabili, inclusiv 1,8 mii persoane fizice. S-a majorat şi numărul declaraţiilor perfectate prin serviciul Declaraţie Rapidă, cu 31,6%, până la 15 mii de declaraţii. [MAIA pregăteşte un proiect de lege pentru grupurile de producători] Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare elaborează un proiect de lege privind grupurile de producători. Vicedirectorul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, Nicolae Ciubuc, unul din autorii proiectului, spune că grupurile de producători constituie un instrument utilizat în practica europeană pentru asocierea a cinci şi mai mulţi producătorilor agricoli. Asocierea permite micşorarea cheltuielilor de procurare a combustibilului, fertilizanţilor, altor materiale necesare producerii, dar şi organizarea procesului de comercializare fără intermediari. În ţările europene, pentru a stimula asocierea în grupuri de producători statul prevede un şir de facilităţi. Printre acestea: compensarea parţială a costului producţiei comercializate prin intermediul grupurilor de producători în proporţie de 5% sau chiar 10%, precum şi majorarea sumei subvenţiilor obţinute în condiţii generale. În Moldova dacă construieşti o casă de ambalaj sau instalezi un frigider pentru păstrarea producţiei agricole, se acordă o subvenţie în mărime de 30% din cost. În cazul grupurilor de producători mărimea subvenţiei ar putea fi de 50-60 sau chiar 70%. Alte măsuri de stimulare pot fi acordarea creditelor preferenţiale grupurilor de producători, a precizat Nicolae Ciubuc. Proiectul a fost consultat cu experţi din mai multe ţări europene şi se află în prezent pentru avizare la ministere şi la alte structuri. Într-o lună-două va fi remis Guvernului pentru aprobare. [Panourile publicitare instalate neregulamentar vor demontate] Panourile publicitare din municipiul Chişinău, care sunt amplasate la o distanţă mai mică de 6 metri de partea carosabilă, vor fi demontate. Primele vor fi scoase cele de pe traseul care leagă Aeroportul de capitală. Şeful Direcţiei arhitectură şi urbanism, Radu Blaj, a declarat că în curând urmează să fie stabilit termenul exact până când agenţii vor fi obligaţi să demonteze panourile. Iniţial s-a propus ca acestea să fie demontate până la Paşti, dar acest termen a fost amânat din cauza unor momente tehnice. Este deja pregătită o dispoziţie pentru demontarea panourilor publicitare de pe traseul care leagă Aeroportul Internaţional Chişinău şi sectorul Botanica, până la Porţile Oraşului. Urmează primarul să o semneze. Dacă agenţii economici nu se vor conforma deciziei, panourile vor fi scoase forţat de către Primărie. Cheltuielile de demontare tot pe seama agenţilor economici vor fi puse. Dacă nu le vor acoperi benevol, vor fi acţionaţi în instanţa de judecată. Un grup de lucru va efectua un studiu de fezabilitate pentru a decide în ce mod va fi reamplasată publicitatea. În municipiul Chişinău publicitatea exterioară ocupă în acest moment peste 40 de mii de metri pătraţi. În iulie 2011, Parlamentul a adoptat modificări la Legea drumurilor, care interzice instalarea panourilor publicitare la o distanţă mai mică de 6 metri de la carosabil, precum şi în zona nodurilor rutiere, în limita benzilor de separare, a podurilor, estacadelor, viaductelor şi barierelor rutiere. În afara localităţilor publicitatea nu poate fi amplasată la o distanţă mai mică de 150 de metri de la indicatoarele rutiere. [● MARŢI, 10 aprilie] [Corporaţia Hyundai Heavy Industries, interesată să investească în Moldova] Corporaţia coreeană, Hyundai Heavy Industries, al patrulea producător de echipamente industriale din lume, este interesată să investească în Moldova în domenii ca producerea energiei electrice, inclusiv din surse de energie regenerabilă, în industria automobilistică, precum şi să exporte pe pieţele asiatice vinuri şi producţie agricolă moldovenească. Intenţia a fost anunţată în cadrul întrevederii viceprim-ministrului Valeriu Lazăr, ministru al economiei, cu directorul Hyundai Corporation Rusia şi CSI, Kin Wu Park, aflat în vizită la Chişinău. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, alte domenii de interes sunt construcţia de autostrăzi, electrificarea căii ferate şi furnizarea de locomotive de viteză medie (cca 200 km/h). „Până în prezent Corea exporta în Moldova automobile, producţie chimică şi de oţel, acum vrem să extindem gama de produse coreene exportate şi să intrăm pe piaţă cu transformatoare electrice şi echipamente de tensiune înaltă, panouri solare, turbine eoliene etc.” a declarat Kin Wu Park. „Ne dorim un parteneriat strategic cu Hyundai, să valorificăm potenţialul acesteia pentru a ne spori exporturile pe pieţe netradiţionale pentru Republica Moldova, cum sunt cele ale Coreii, Chinei şi Japoniei. Însă un şi mai mare interes îl avem pentru atragerea investiţiilor în industria moldovenească”, a declarat Valeriu Lazăr. Vicepremierul a dat asigurări privind întregul sprijin administrativ, logistic şi informaţional din partea Ministerului Economiei pentru lansarea unor proiecte industriale în Republica Moldova. [Patronatele cer statului să compenseze pierderile patronilor la plata concediilor medicale] Patronatele cer statului să compenseze pierderile pe care le suportă agenţii economici după ce prin lege au fost obligaţi să plătească salariaţilor 3 zile de concediu medical. Subiectul a fost abordat, marţi, la o şedinţă cu premierul Vlad Filat. „Am căzut de acord că vom găsi alte stimulări pentru patroni, care într-un fel sau altul ar compensa aceste cheltuieli. Conform calculelor Ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, acestea ar fi de 0,4% din fondul de salarizare”, a comunicat, după şedinţă, Leonid Cerescu, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova (CNPM). Solicitat să comenteze decizia Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţională partea de lege prin care prima zi de concediu medical nu se plăteşte deloc, Leonid Cerescu a menţionat că s-a luat o decizie în favoarea salariatului, însă agentul economic în continuare trebuie să suporte cheltuielile pentru 3 zile de concediu medical. „Şi anterior ne-am exprimat dezacordul deoarece aceste cheltuieli aduc pierderi suplimentare”, a spus liderul patronatelor. Marţi, 10 aprilie, Curtea Constituţională a constatat că neplata concediului medical în prima zi de incapacitate temporară de muncă încalcă dreptul angajaţilor. Instanţa s-a pronunţat pe acest subiect ca urmare a unei sesizări a avocatului parlamentar Aurelia Grigoriu. [Petrom renunţă la scumpirea carburanţilor] SA „Petrom-Moldova” a renunţat să aplice preţurile majorate la produsele petroliere. Operatorul va comercializa benzina şi motorina la preţurile vechi, adică cu 60 de bani mai puţin decât se preconiza majorarea, transmite un comunicat de presă al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Astfel, benzina „Super 100” se va vinde cu 17,64 lei pentru un litru, „Euro Premium 95” – cu 17,2 lei, iar „Regular 92” – cu 16,94 lei. Motorina „Top Euro Diesel 5” va costa 16,84 lei şi „Euro Diesel 5” – 16,54 lei. [Ministerul Economiei îşi propune să elaboreze o nouă strategie de reformă regulatorie] Ministerul Economiei îşi propune să elaboreze în anul curent o nouă strategie de reformă regulatorie (reglementări în domeniul activităţii de întreprinzător), a menţionat într-o emisiune la Radio Moldova Lilia Palii, şefa Direcţiei generale dezvoltarea mediului de afaceri a Ministerului Economiei. La prima etapă va fi efectuată o evaluare a rezultatelor implementării strategiei în vigoare, aprobată în 2007, şi mai apoi, printr-un amplu proces consultativ cu reprezentanţii comunităţii de afaceri şi societăţii civile, vor fi stabilite priorităţile noii strategii. Aceasta se propune a fi un document pe o perioadă mai lungă. Lilia Palii a specificat că la momentul actual în domeniul reformei regulatorii Ministerul Economiei lucrează asupra unui proiect de modificări în 58 de legi sectoriale. Modificările se referă la condiţiile şi procedura de eliberare a actelor permisive pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător pe sectoare, precum şi a taxelor de eliberare percepute de la agenţii economici. Urmare a unei inventarieri ample în Nomenclatorul actelor permisive au fost incluse doar 272 de acte elaborate de 40 de autorităţi emitente, precum şi taxele percepute pentru ele. Legea nu permite să fie eliberate agenţilor economici alte acte permisive în afara celor incluse în nomenclator. [●MIERCURI, 11 aprilie] [Statul aruncă milioane de lei în vânt procurând geamuri necalitative, declaraţii] Un grup de producători notează că statul cheltuieşte milioane de lei cumpărând ferestre PVC cu geam termopan la cele mai mici preţuri. Producătorii spun că firmele care câştigă tenderele de achiziţii publice, făcând oferte cu preţuri mai mici decât cele reale, ulterior economisesc pe calitatea materialului. Producătorii de ferestre au declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, la 11 aprilie, că în Republica Moldova activează circa 700 de firme producătoare de ferestre PVC, iar 70% din acestea activează la negru. Vitalie Gnatiuc, directorul comercial al companiei Plastal, a menţionat că producătorii care respectă principiile de concurenţă loială nu sunt mulţumiţi de situaţia creată. Multe dintre firmele din domeniu sunt deschise într-o zi şi dispar după ce vând marfa necalitativă, după care nimeni nu mai poartă răspundere. Iuliana Osoianu, director al companiei Fermod Plast , a menţionat că populaţia nu cunoaşte prea multe despre industria de producere a ferestrelor PVC, iar producătorii care urmăresc doar să facă bani profită de acest lucru. „Lumea nu cunoaşte cum trebuie să fie o fereastră termopan, nu ştie cine trebuie şi poate participa la tenderele iniţiate de stat. La noi producătorii etici nu sunt susţinuţi, iar statul caută cel mai mic preţ, fără să se uite la calitate. Statul pledează pentru eficienţa energetică, dar procurând ferestre de calitate proastă în realitate doar aruncă banii şi nimeni nu are de câştigat din aceasta, iar clienţii îşi pierd încrederea în producători”, a spus Iuliana Osoianu la conferinţa de presă. Directorul companiei Profsistem SRL, Natalia Gudima, susţine că autorităţile nu iau măsuri pentru a stopa producătorii de rea-credinţă. Aceştia sunt cunoscuţi de toţi, dar nimeni nu-i opreşte. Nici Agenţia pentru Protecţia Consumatorului nu întreprinde nimic. [În timpul apropiat va fi organizată o adunare a oamenilor de afaceri] Guvernul este angajat să creeze condiţii adecvate de activitate pentru agenţii economici. Aceeaşi atitudine trebuie să manifeste şi patronii faţă de angajaţi. Declaraţia a fost făcută de premierul Vlad Filat după o întrevedere cu reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatului. „Sarcinile şi responsabilităţile în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a ţării sunt comune. Trebuie să sporim gradul de solidaritate socială, să avem o politică socială mai bună şi un viitor decent pentru toate păturile sociale”, a accentuat Vlad Filat. Premierul a reiterat importanţa patronatelor în cadrul parteneriatului social şi a dispus ca toţi membrii Cabinetului de miniştri să participe, în mod obligatoriu, la şedinţele Comisiei tripartite de consultări şi negocieri colective. Părţile au decis să desfăşoare în timpul apropiat, cel mai probabil în prima decadă a lunii mai, o adunare a oamenilor de afaceri, la care vor fi discutate problemele pe care le au. Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului, Leonid Cerescu, a apreciat că a fost o discuţie constructivă şi binevoitoare. „Deja avem stabilită structura colaborării, bazată pe dialogul dintre patronate şi Guvern cu scopul de reanimare a economiei, de dezvoltare”, a spus Leonid Cerescu. [Producătorii de geamuri termopan cheamă la calitate şi concurenţă loială] Peste 70% din companiile care produc geamuri termopan activează la negru, nu au evidenţă contabilă şi nu plătesc impozite la stat. Concurenţa neloială generată de acestea exercită presiuni mari asupra producătorilor care desfăşoară o activitate conformă legislaţiei şi încearcă să ofere un produs calitativ clienţilor. Problema a fost sesizată de către grupul de iniţiativă pentru constituirea Asociaţiei Producătorilor Etici ai Ferestrelor PVC cu Geam Termopan. Subiectul a fost abordat la o masă rotundă, marţi, 10 aprilie, la care au participat atât companii specializate în domeniu, precum şi deputaţi, responsabili din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, specialişti ai Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, conferenţiari universitari şi reprezentanţi ai Asociaţiei Businessului European, precum şi ai altor business-asociaţii care întrunesc oameni de afaceri locali şi străini. „Am decis să ne unim eforturile şi să fondăm o asociaţie care să promoveze un business onest, ce ar lua în consideraţie toate interesele – ale statului şi consumatorilor, care ne sunt clienţi. În contextul actual european businessul nu mai este doar goană după profit, acumularea de bani cu orice preţ şi îmbogăţirea pe spatele statului şi a clienţilor”, a declarat directorul companiei Profsistem SRL, Natalia Gudima, membru al grupului de iniţiativă. Natalia Gudima a menţionat că businessul trebuie să fie de bună credinţă, responsabil din punct de vedere social. „Chemăm toţi oamenii de afaceri din Republica Moldova să se alinieze la aceste principi. Iar pentru stat ar fi corect să susţină prin acţiunile sale afacerile etice, adică acele afacerile al căror scop este să propună pieţei mai multe produse şi servicii calitative, care ar aduce mulţumire beneficiarilor”, a menţionat Natalia Gudima. Din partea grupului de iniţiativă pentru constituirea Asociaţiei Producătorilor Etici ai Ferestrelor PVC cu Geam Termopan au fost trimise invitaţii de asociere la peste 60 de companii din domeniu. Deocamdată au răspuns doar 13. Şapte din acestea şi-au dat consimţământul să fondeze Asociaţia Producătorilor Etici ai Ferestrelor PVC cu Geam Termopan. [● JOI, 12 aprilie] [Sindicatele propun înăsprirea sancţiunilor pentru munca la negru] Confederaţia Naţională a Sindicatelor propune înăsprirea sancţiunilor pentru patronii care dau salariile „în plic”. Totodată, sindicaliştii cred că trebuie pedepsiţi şi angajaţii care acceptă asemenea practică. „Solicităm Guvernului înăsprirea sancţiunilor. Venim şi cu un plan de acţiuni pentru minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru” prin fortificarea sancţiunilor aplicate atât angajatorului, cât şi angajatului. Planificăm şi o serie de acţiuni de informare a publicului, pentru ca oamenii să conştientizeze problema şi să nu o tolereze”, a declarat preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, Oleg Budza, la o şedinţă de lucru, la care au participat şi reprezentanţi ai patronatelor şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Potrivit lui Oleg Budza, „munca la negru” duce la slăbirea economiei de stat şi la fortificarea celei informale, care a atins cota de 40% din economia ţării. Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului, Leonid Cerescu, a remarcat că acest fenomen este influenţat de impozitele prea mari. „Trebuie să le oferim condiţii loiale tuturor agenţilor economici. În caz contrar, aceştia caută diverse metode de evitare a plăţilor de impozite şi oferă salarii „în plic”. Atunci trebuie amendat nu doar angajatorul, dar şi angajatul, pentru că şi acesta are interes ascuns”, a menţionat Leonid Cerescu. Şi viceministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Sergiu Sainciuc, crede că metodele actuale de sancţionare sunt blânde. Amenda este de 1000 de lei, iar dacă e plătită în 72 de ore, se reduce în jumătate. „Problema dată afectează sistemul de salarizare, iar bugetul de stat anual suferă pierderi de circa 4,7 miliarde de lei. Conform datelor provizorii, circa 360 de mii de persoane în Republica Moldova au un loc de muncă neformal, iar din cifrele analizate în anul 2010 am constatat că 48% din populaţie nu şi-a declarat veniturile”, a subliniat Sergiu Sainciuc. Viceministrul a mai spus că este conştient de faptul că acest fenomen nu poate fi eradicat total, însă trebuie minimizat pe cât se poate de mult. [Politica PPP va fi coordonată de un consiliu naţional] Politica statului în domeniul proiectelor de parteneriat public-privat (PPP) va fi coordonată de un consiliu la nivel naţional. Componenţa nominală a acestuia a fost aprobată, miercuri, de Guvern. Preşedinte va fi premierul Vladimir Filat, iar vicepreşedinte – vicepremierul Valeriu Lazăr. „Avem nevoie de o platformă permanentă de dialog, care ne-ar permite să identificăm domeniile unde vom dezvolta aceste PPP. De asemenea, prin crearea acestui nou organ consultativ se contează pe crearea unui climat favorabil privind mobilizarea investiţiilor private şi atragerea cestora în proiectele de PPP”, a declarat Valeriu Lazăr, ministrul al economiei. Consiliul va avea 24 de membri: miniştri, directori de agenţii guvernamentale, preşedinţii Asociaţiei Băncilor din Moldova, Asociaţiei Investitorilor Străini şi Confederaţiei Naţionale a Patronatului, precum şi experţi independenţi. Consiliul se va întruni o dată în semestru sau în şedinţe extraordinare. La momentul actual sunt lansate PPP în domeniul sănătăţii, agriculturii, transportului etc. inclusiv este în derulare concursul pentru selectarea partenerului privat care va construi parcarea multietajată din apropierea Aeroportului Internaţional Chişinău. Se discută și unele din aceste discuţii sunt la etapa finală despre lansarea unor PPP , în care pe post de partener public vor evolua autorităţile publice locale iar domeniul în care acestea parteneriate vor fi create este cel al serviciilor comunale. [● VINERI, 13 aprilie] [Restricţii de trafic în Bulgaria pentru autovehiculele mai grele de 7,5 tone] Circulaţia autovehiculelor de transportare a mărfii, a căror masă totală depăşeşte 7,5 tone, va fi interzisă în Bulgaria până pe 16 aprilie, în intervalul orar 16.00 – 22.00, transmite un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău. Circulaţia va fi interzisă pentru a se asigura fluenţa traficului în perioada Sărbătorilor Pascale. Aceleaşi restricţii de circulaţie vor fi valabile şi în perioada 20 mai - 30 septembrie, în zilele de vineri şi duminică, între orele 16.00 - 22.00, precum şi în perioada sărbătorilor legale pe plan local, respectiv în zilele de 27 şi 30 aprilie, 1, 23 şi 27 mai, 5 şi 9 septembrie 2012. [● SÂMBĂTĂ, 14 aprilie] [UE vine cu recomandări pentru armonizarea pieţei de desfacere a produselor din Moldova] UE vine cu recomandări pentru armonizarea pieţei de desfacere a produselor nealimentare din Moldova şi ajustarea ei la standardele europene. În acest sens, se propune ca piaţa produselor nealimentare să fie supravegheată de o autoritate, care urmează a fi înfiinţată – „Consiliul Inter-ministerial pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi Serviciilor şi Protecţia Consumatorilor”. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, acest lucru vine în contextul ajustării supravegherii pieţei moldoveneşti la cerinţele UE şi la prevederile Regulamentului Parlamentului European de stabilire a cerinţelor de acreditare şi supraveghere a pieţei privind comercializarea produselor. Viceministrul economiei, Octavian Calmâc, a menţionat, în cadrul unei mese rotunde, că pentru Republica Moldova este foarte important procesul de negocieri cu UE, privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Potrivit lui, în cadrul elaborării proiectului legii privind supravegherea pieţei vor fi atrase toate autorităţile abilitate cu funcţii de supraveghere a pieţei. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare a oferit asistenţă tehnică pentru elaborarea unui studiu privind situaţia existentă în domeniul supravegherii pieţei. Conform recomandărilor din studiu, supravegherea pieţei se va desfăşura prin colaborarea dintre autorităţile vizate. De asemenea, se recomandă semnarea protocoalelor de cooperare între Agenţia Protecţiei Consumatorilor (APC) şi alte instituţii responsabile în domeniul supravegherii pieţei care trebuie să asigure cadrul pentru o colaborare sistematică, eliminând suprapunerea activităţilor de control. [Trei incubatoare de afaceri vor fi lansate până la sfârşit de an] Activitatea a trei incubatoare de afaceri va fi lansată până la sfârşitul anului. Din bugetul de stat în aceste scopuri se va aloca suma de 15 milioane de lei, a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, în cadrul şedinţei Colegiului Ministerului Economiei. Incubatorul de afaceri de la Ştefan Vodă, care şi-a început oficial activitatea pe 19 aprilie, precum şi cel de la Leova, care va fi deschis în curând, sunt proiecte ale anului 2011. „Crearea incubatoarelor de afaceri necesită a fi continuată, acestea fiind instrumente eficiente de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, de lansare a unor noi afaceri, în special în zonele unde antreprenoriatul este slab dezvoltat”, a menţionat vicepremierul. Iulia Iabanji, director al Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii(ODIMM), a comunicat că cele trei raioane unde vor fi amplasate noile incubatoare de afaceri sunt: Rezina, Sângerei şi Dubăsari. Participanţii la şedinţa Colegiului Ministerului Economiei au recomandat să fie făcut un studiu despre cum se prezintă activitatea companiilor pe piaţă după trei ani de aflare în stare „de incubare”. În Republica Moldova sunt înregistrate 12 incubatoare de afaceri şi câteva incubatoare inovaţionale sub egida Academiei de Ştiinţe şi a unor instituţii de învăţământ superior. De asemenea activează 13 centre informaţionale şi 22 centre de consultanţă în afaceri, 22 asociaţii de business, 8 centre de business, 8 puncte de contact şi 5 centre de instruire a antreprenorilor. Lilia Palii, şefa Direcţiei dezvoltarea mediului de afaceri a ministerului, a comunicat că toate acestea au fost create în diferiţi ani, din diferite iniţiative şi surse de finanţare. Ministerul Economiei definitivează un nou concept al infrastructurii de suport în afaceri, care va fi prezentat în scurt timp şi propus pentru dezbateri publice.